Începuturile învățământului primar vâlcean au fost posibile prin contribuția comunității.
Primele școli și-au început activitatea în case particulare, așa cum aflăm din Monografia-ghid din 1944, autor Pr. Constantin Grigore:
“Pentru băieți, actuala Școală Primară nr. 1 “Tache Ionescu” a început să funcționeze la 12 mai 1832 în hanul lui Popa State din veninătatea Bisericii Toți Sfinții. A avut două clase cu un singur profesor, Dumitru Serghiade, trimis de Eforia Școalelor.
Prin subscripție publică și-a ridicat local propriu, unde se mută în 1837.
În 1838 s-a înființat și o Școală de Normal- Școală Normală, alimentată de sate cu câte un tânăr mai știutor de carte. Pentru întreținerea lui, fiecare familie a satului trebuia să dea câte 2 lei și 2 kile bucate. În 1864 s-a desființat.
Localul din 1837 a căzut și el pradă flăcărilor în incendiul din 1847. În 1854 era gata noul local.
Actualul e construit pe un teren donat de Ioniță Temelie.
Notarea elevilor se făcea cu cifre de la 1 la 4, cu 1 eminent, cu 4 repetent. De la 1864 s-au introdus notele 1-10.
Școala de fete a început să funcționeze ca pension în 1855. După vreo 4 ani s-a închis, institutorul ei, Teodor Pascale, mutându-se la București.
În 1860 s-a deschis Externatul de Fete al Așezămintelor Brâncovenești.
În 1864 se transformă în Școala de fete- Râmnicu Vâlcii, desfăcându-se de Așezămintele Brâncovenești.
A funcționat în casele Călinescu, fosta Școală Comercială superioară de lângă liceu, desființată, apoi dărâmată. De aici s-a mutat în casele lui Petrache Miscurici, unde este acum Administrația Financiară, apoi în casele lui Teodor Florescu din strada Carol 27, lângă Pompieri, de unde s-a mutat în local propriu, pe locul unde fusese cazarma escadronului de călărași.
În 1891 se înființează o nouă școală de băieți, transformată în 1902 în Școala Mixtă nr. 1, strada Știrbei Vodă, pe un teren donat de N. Gh. Temelie în 1900.”
