Adevăruri șocante: apa ne poate îmbolnăvi, dar ne și poate salva viața!

157 0

„Lumea spune că suntem ceea ce mâncam. Eu spun că suntem ceea ce bem”, afirma savantul român Henri Coandă.

Apei i-a fost dată puterea de a coordona corpul omenesc. Cu toții știm că “suntem 70% apă”. Putem supraviețui timp de 90 de zile fără hrană, dar maxim de 72 ore fără apă.

Se recomandă consumul zilnic a cel puțin 30 ml apă pentru fiecare kilogram din masa corpului, în condiţii normale, dar se poate ajunge până la 50 ml, în funcție de climă, activitate, regim alimentar şi starea de sănătate.

Este sănătos să începem ziua consumând 2-3 pahare de apă pe stomacul gol, care să “spele” tractul digestiv şi să rehidrateze corpul după odihna de noapte.

Cafeaua, ceaiul, sucurile, alcoolul, supele, apa carbogazoasă etc. nu se iau în calcul atunci când stabilim consumul de apă. Aceste lichide deshidratează corpul şi cauzează o pierdere a rezervelor proprii de apă ale organismului.

Auzim în jurul nostru că anumite ape sunt bogate în săruri minerale. Dar despre ce săruri este vorba: organice sau anorganice?

Să ne imaginăm că am naufragiat pe o insula pustie, unde nu creste nimic și suferim de foame. Pământul conține elemente chimice – săruri anorganice, dar organismul nostru nu le poate asimila suficient pentru a ne menține în viață.

Atunci când analizele arata o anemie – lipsa de fier, nu se recomanda consumul de…obiecte care conțin fier, ci de alimente bogate în fier de natura organică. Oamenii nu au aceeași “chimie” ca plantele. Numai plantele pot transforma o substanță anorganică în una organică. Substanțele anorganice din apă produc daune organismului, iar singurii solvenți naturali de care avem nevoie pentru toate procesele chimice care au loc în interior sunt hidrogenul și oxigenul.

Chiar și apa din surse “pure”, precum cea de izvor, conține substanțe toxice, incompatibile cu organismul uman. Să amintim de carbonatul de calciu (prezent pe etichete ca și calciu), care, în stare anorganică, este calcar sau cretă și este insolubil în apă. Organismul asimilează un procent foarte mic și are o capacitate limitată de a-l elimina, iar calcarul rămas se depune pe articulații sau se transformă în pietre la rinichi. O sursă naturală/organică de carbonat de calciu o constituie coralii, iar o altă metodă folosită pentru purificarea apei este adaosul de pliculețe cu pulbere de corali, ce conțin 76 de minerale de natura organică.

Fluorizarea apei poate duce la creșterea incidenței de cancer bucal și cancer osos, poate accelera creșterea tumorilor, poate produce mutații genetice în diferite lanțuri de celule.

Clorul, adăugat că dezinfectant în sursele de apă, sclerozează arterele, distruge proteinele, irită pielea, agravează alergiile și astmul, afectează sinusurile și generează probleme respiratorii. Clorurarea apei reprezintă un pericol mai ales pentru că pielea – cel mai mare organ – absoarbe toate toxinele și impuritățile. Analizele arată că organismul nostru poate absorbi la dus, în zece minute, mai mult clor decât am ingera din opt pahare cu apă.

Apa de la robinet conține, pe lângă substanțele de clorurare, rugina de pe țevi, nisip, mâl și orice alte “ mizerii” pe care le cară în drumul ei către casele noastre. Iar noi gătim cu această apă. Apa plată din comerț conține, la rândul ei, minerale anorganice (incompatibile cu celula umană) și toxinele care se elimină din plasticul bidoanelor în care este ambalată.

Apa uşureaza transportul toxinelor de la celule și ţesuturi și, în final, le elimina prin rinichi, limfă şi transpirație. Este necesara în transportul nutrienților către fiecare celula din corp.

Dr. Alexis Carrel, deținătorul Premiului Nobel pentru fiziologie/medicină (a reușit să menţină în viață o inima de găină timp de 37 de ani) afirma că “secretul vieții constă în hrănirea corectă a celulei şi eliminarea toxinelor. Daca acest lucru încetează, dintr-un motiv sau altul, celula va muri intoxicată cu propriile ei reziduuri”. Pentru ca toxinele să poată fi eliminate, iar hrana să poată pătrunde în celule, este foarte important ca acestea să fie în contact foarte strâns cu apa.

PH-ul sângelui este de 7.34-7.45, adică ușor alcalin. Daca acest parametru scade până la PH-7.1, apare starea de comă, iar la PH- 6.9, omul moare.

Ne întrebăm de ce facem osteoporoză, cum am făcut diabet, de unde au apărut probleme cu inima, de ce avem hipertensiune, de ce nu putem scăpa de candida, de ce avem celulită, kilograme în plus și o imunitate scăzută?… Răspunsul este simplu; pentru că bem orice, în afara de apa potrivită organismului nostru!

Avem nevoie de o apă “biologic activă”, compatibilă cu celula umană, cu anumite proprietăți: să fie purificată, să aibă un PH peste 7.00 și să conțină săruri organice care să o transforme în hrană pentru celule și în “terminator” pentru toxine.

 

Mihaela Iliescu

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *