Romancier, nuvelist, traducător şi gazetar român, scriitor fecund, care aspira să scrie o nouă „Comedie umană”, o cronică românească a veacului al XX-lea. Opera sa cuprinde circa 70 de volume: romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică şi literatură pentru copii, studii, note de călătorie şi memorialistică.
Anii de viață: 1 decembrie 1892 – 9 martie 1961
A debutat ca scriiitor în 1907, pe când era elev la Liceul Național din Iași, în revista „Sămănătorul”, cu proza Scrisori, iar, ca gazetar, primele articole îi apar în „Facla” în 1912. Debutul editorial datează din 1922, cu antologia de proză Scrisorile unui răzeș.
Și-a grupat majoritatea scrierilor literare în mai multe cicluri tematice: “Rodul pâmântului” , “Război și pace”, “Târgurile unde se moare”, “Capitala care ucide”, “Fantasticul interior”,” Satyricon”, “Rădăcini din celălalt veac”.
Cele mai cunoscute romane sale sunt : “Întunecare” (1927, roman din ciclul “Război și pace”, cu acțiunea plasată în timpul primului război mondial), “Comoara lui Dromichet” și continuarea sa, “Aurul negru” (1931 – 1932, romane din ciclul “Rodul pământului”), “Calea Victoriei “și “Duminica orbului” (1929, respectiv 1934, romane din ciclul “Capitala care ucide”).
A scris și cărți pentru copii, celebră fiind ‘Fram, ursul polar’ (1932). În calitate de jurnalist, a colaborat cu numeroase publicații, a fondat revistele „Hiena” (1919-1925) și „Gândirea” (1921), al cărei director a fost timp de trei ani, a fost co-fondator al ziarelor „Cuvântul” (1924) și „Curentul” (1928), a condus ziarul „România” și revista „România Literară” între 1938-1940. În 1931 a obținut Premiul Național pentru Literatură, iar în 1955 a fost ales membru al Academiei.
(Sursa: Galeria Portretelor)
Corina Enache
