„Industria financiară nebancară s-a digitalizat foarte mult și a absorbit nenumărate inovații, acestea fiind: serviciile financiare integrate, piețele financiare care creează industrii noi şi comportamentul și așteptările consumatorilor ce se adaptează tehnologiei” a declarat Valentin Ionescu, Preşedintele Institutului de Studii Financiare, în cadrul conferinței “Anul Financiar Bancar 2021”, organizată de FinMedia și Piața Financiară.
„Consumer intelligence” și procesarea „big data”
Consumatorii au experimentat tranzacții digitale care oferă viteză și personalizare, iar acest lucru le modelează și așteptările referitoare la serviciile financiare.
În loc de credite, polițe de asigurare, sau un plan de investiții care le îndeplinește în general nevoile, cumpărătorii își doresc oferte personalizate, adaptive, flexibile, care evoluează și furnizează rezultate specificate.
De exemplu, fonduri de investiții „Target-date” care investesc portofoliul de active pentru a răspunde cerințelor de capital ale investitorului la o anumită dată viitoare, cum ar fi: data pensionării, finanțarea universitară a unui copil, sau alte proiecte.
În industria asigurărilor, dezvoltarea capacității de stabilire a profilului asiguraților, și de analiză a riscurilor deschid calea pentru o nouă generație de „polițe inteligente”. Acestea ar putea fi complet personalizate și adaptabile nevoilor în schimbare. Totodată, progresele tehnologice ar putea face accesul pe piață mai facil și cu costuri mai mici pentru noii participanți.
Încorporarea FinTech în piețele de servicii financiare
În trecut, noii participanți în industria serviciilor financiare aveau dificultăți de intrare. Jucătorii deja existenți aveau avantajele dimensiunii, bazelor de date cu clienții, sistemelor de conformitate și gestionare a riscurilor și a resurselor pentru a prospera în condiții economice nefavorabile.
Acum, companii FinTech, deseori start-up-uri, au găsit metode de a intra pe piețe. De multe ori s-au concentrat pe o anumită tehnologie inovatoare sau procesează totul, de la plăți mobile la asigurări, investiții, economii, etc.
Lanțul valoric al serviciilor financiare este unul din cele mai profitabile elemente ale lor.
DLT/ Blockchain
Importanța acordată DLT (tehnologia registrelor distribuite) și utilizărilor sale viitoare reiese și din faptul că Parlamentul European a aprobat o rezoluție privind DLT, intitulată „Rezoluția Parlamentului European referitoare la tehnologiile registrelor distribuite și tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii ”.
În conținutul acestei rezoluții sunt prezentate multiplele moduri în care DLT poate fi aplicat în toate sectoarele economiei, cum ar fi financiar, medical, educațional, industrial, sectorul public etc. și este subliniată importanța cercetării și a investițiilor în DLT.
De asemenea, se solicită Comisiei să acorde o atenție sporită DLT și să întreprindă inițiative pentru educarea cetățenilor în ceea ce privește tehnologia.
Tehnologia blockchain este în plină dezvoltare împreună cu digitalizarea
Un Distributed Ledger (DLT) este o bază de date care este distribuită în mod consensual și sincronizată pe mai multe site-uri, instituții sau geografii.
Permite tranzacțiilor să aibă „martori” publici, făcând astfel mai dificil un atac cibernetic. Participantul la fiecare nod al rețelei poate accesa înregistrările partajate în rețeaua respectivă și poate deține o copie identică a acesteia.
Poziția Comisiei Europene – noile tehnologii
Comisia a prezentat, în luna septembrie 2020, un set de propuneri legislative care să însoțească strategia de digitalizare, cele mai importante dintre acestea prin prisma DLT fiind proiectul de regulament cu privire la piețele pentru cripto-active și proiectul de regulament pentru un regim pilot pentru infrastructuri ale piețelor bazate pe DLT.
Prin propunerea unui regim pilot pentru infrastructurile de piață care doresc să experimenteze cu tranzacționarea și decontarea tranzacțiilor cu instrumente financiare sub formă de cripto-active, Comisia urmărește să ofere oportunitatea participanților la piață și autorităților de reglementare să câștige experiență în utilizarea infrastructurilor piețelor care ar desfășura operațiunile de tranzacționare/înregistrare a acțiunilor sau obligațiunilor utilizând un registrul digital (bazate pe DLT).
Această propunere are rolul de a promova inovarea și adoptarea tehnologiei DLT și de a pune la dispoziția Comisiei dovezi concrete în baza cărora să poată efectua modificări de substanță ale cadrului legislativ.
Dezvoltarea unui ecosistem FinTech importanta pentru piețele financiare din România
Un ecosistem FinTech este format din consumatori, instituții financiare, start-up-uri FinTech, investitori, autorități de reglementare și institutii de invatamant.
Dezvoltarea sănătoasă a unui astfel de ecosistem va avea ca rezultat o cooperare reciproc avantajoasă printre părțile interesate și, în cele din urmă, contribuie la reducerea costurilor cu serviciile financiare, la creșterea vitezei și la îmbunătățirea calității pentru consumatori.
Crearea ecosistemelor FinTech este în special distinctă pe piețele emergente unde serviciile financiare prezintă oportunități și provocări unice.
„Tokenizarea” activelor pe DLT
Tokenizarea poate fi definită drept reprezentarea activelor tradiționale, de exemplu instrumente financiare, garanții sau active reale, pe DLT. Activele tokenizate păstrează structurile tradiționale de proprietate, ceea ce nu este neapărat cazul Cripto Activelor.
Conceptul nu este cu totul nou, prima obligațiune corporativă fiind emisă pe DLT din 2015. În 2016 și 2017, mai multe inițiative care au vizat îmbunătățirea proceselor tranzacționare bazate pe au implicat reprezentarea activelor tradiționale pe DLT.
Tokenizarea ar putea aduce anumite beneficii piețelor de capital, inclusiv îmbunătățirea formării de capital, lichiditate mai mare, sau reducerea riscurilor. Cu toate acestea, nu este scutită de provocări.
Acestea includ „Trilema scalabilității”, adică faptul că este tehnologic imposibil de realizat simultan pentru un DLT descentralizare, securitate și scalabilitate.
Schimbarea paradigmei referitoare la finanțare
Crowdfunding-ul este o modalitate de finanțare pentru proiecte prin intermediul unei platforme de internet, unde deținătorii de proiecte își „promovează” ideile către potențiali finanțatori, care nu sunt de obicei investitori profesioniști. Aceasta ia multe forme, care pot fi investiții, donații, recompense nemonetare sau contracte de împrumut.
Finanțare sustenabilă au devenit un element cheie în UE. Investitorii arată un interes în creștere pentru aceasta, care se reflectă în expansiunea puternică a pieței globale de obligațiuni verzi (green bonds), a căror valoare emisă era de 236 mld. de EUR în iunie 2019.
Investiții ESG – Responsabilitate de mediu, socială și guvernanță. Elemente nemonetare în selectarea investițiilor.
Autoritatea De Supraveghere Financiară și FinTech
ASF a pus bazele dezvoltării unei modalități de comunicare și colaborare eficientă, prin care atât autoritatea, cât și entitățile reglementate și/sau alte societăți interesate, să înțeleagă mai bine oportunitățile și riscurile generate de FinTech.
FinTech Hub (facilitator de inovație) prin care se oferă sprijin în identificarea legislației aplicabile, îndrumare privind așteptările autorității și informații privind procesul de obținere a autorizației, astfel susținând dezvoltarea tehnologiilor moderne pe piața financiară și în același timp menținând încrederea și un nivel de protecție adecvat clienților.
InsureTech Hub (accelerator de inovație) își propune sprijinirea inovațiilor tehnologice în domeniul asigurărilor și facilitarea colaborării cu entitățile pieței de asigurări-reasigurări în vederea schimbului de informații, precum și publicarea de informații, recomandări punerea la dispoziție de resurse specializate.
Încotro ne îndreptăm ?
Consumatorii accesează din ce în ce mai mult serviciile financiare digitale, din ce în ce mai mulți participanții dau dovadă de spirit inovator și implementează noi tehnologii, iar toate acestea fac ca modelele de afaceri existente să se schimbe. Asigurarea unei funcționării sigure și fiabile a infrastructurilor digitale a căpătat mai multă importanță, deoarece numărul persoanelor care accesează serviciile financiare online este în continuă creștere, precum și cel al angajaților din sectorul financiar care lucrează de la distanță. Piețele financiare nebancare au fost reziliențe pe parcursul anului 2020, pe multe segmente terminând in teritoriu pozitiv. Totuși riscurile la nivel global încă persista, Romania fiind expusa riscului potențial de contagiune. COVID-19 duce la o schimbare de paradigmă pentru componentele cheie ale riscurilor și ale factorilor determinanți, modificând profilul de risc al multor clase de active. Progresul pandemiei și repercusiunile sale economice este in continuare ambiguu, ceea ce poate fi o provocare pentru formularea de măsuri microprudențiale și macroprudențiale perfect adaptate. Totuși, prin măsurile propuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, coroborat cu cele luate de toate instituțiile supravegheate, riscurile au fost diminuate, astfel încât piețele financiare din Romania, până în acest moment, au arătat o bună reziliență în fața șocului dat de pandemie”.
