Deputatul liberal Laurențiu Cazan face parte din Comisia Juridică de Disciplină și Imunități, din cadrul Camerei Deputaților și, nu de mult timp, este și secretar al Comisiei de Constituționalitate a acesteia. Totodată, tânărul și talentatul politician a devenit membru al Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO. Această comisie este organul de lucru al Parlamentului României, care supervizează relația cu UNESCO la nivel național, cu scopul promovării imaginii culturale, științifice și patrimoniale a României în lume.
Recent, i-am solicitat un interviu, pe care ni l-a acordat, printre puținele momente de răgaz pe care le are la dispoziție.
Cine este omul Laurențiu Cazan, ca să începem… cu începutul?
Am intrat în PNL în anul 2012, nu am fost înainte la niciun alt partid. Evident, sunt liberal convins, pentru că, consider că doctrina aceasta mă reprezintă cel mai bine. Evoluţia mea a fost pas cu pas, am muncit pentru fiecare lucru realizat. În 2020 am primit funcţia de secretar general al partidului. Sunt căsătorit, încă nu am copii, iubesc foarte mult natura şi soţia îmi împărtăşeşte această pasiune, mergem împreună în călătorii. Uneori, mai ales în munți, îi dau emoții, dar mă urmează și îmi acceptă ambițiile. Iubesc muntele, practic hiking, hiking-ul fiind o drumeție ce constă în mersul pe jos, în medii naturale, de multe ori în zone muntoase sau alte zone pitorești. Îmi place foarte mult și practic sportul: fotbal, fitness şi ski.
Dar politicianul Laurențiu Cazan? Cum trebuie să fie un politician adevărat?
Ca politician, de asemenea, ca și în sport, trebuie să ai un crez, altfel nu ai ce căuta acolo. Fiecare dintre noi – şi mă refer la politicieni, trebuie să înţelegem că suntem în slujba cetăţeanului; că trebuie să facem tot ce ne stă în puteri pentru cetăţean, şi trebuie să facem un scop din a-l servi! Dacă nu eşti permanent focusat pe asta, nu ai cum să fii un politician desăvârşit. Dacă nu te dedici omului- şi nicidecum propriilor interese, nu ai cum să fii un bun politician.
Cum vedeți actualul Parlament? Este acelaşi cu cel cu care ne-am obişnuit de 30 de ani încoace? Cum decurge o zi în Parlament?
Parlamentul e unul nou. Aş zice că, aproximativ 70% din această instituţie este alcătuită din oameni noi. Sunt alţii decât înainte. Cred că este ceva benefic, o încercare a actualei clase politice de a se reforma, de a schimba ceva. În ciuda discuțiilor inerente pe care le vedeţi la televizor sau pe care le citiţi în presa scrisă, se fac eforturi să se ajungă la un consens, în anumite chestiuni de interes public, ce pot fi în folosul cetăţenilor. Altfel, nu am reuşi să facem nimic.
Cum vedeţi electoratul? Este o masa amorfă, cum se exprimă în mod nefericit anumiți politiceni?
Eu zic că diferenţele între electorat sunt destul de clare. Avem două tipuri de electorat. Cel din mediul urban, care îşi doreşte transparenţă totală, politicieni sau aleşi locali care să nu beneficieze de pensii speciale. Oamenii de acest tip îşi doresc o administraţie publică locală eficientă, cu angajați care să ocupe funcţii, în urma unui concurs corect organizat și care, ulterior, să fie pregătiţi în permanență. Al doilea tip de electorat este cel din mediul rural, care îşi doreşte lucruri mai simple, dar care îl vizează direct, sunt nevoi ale sale de bază, legate de utilităţi de bază; apă curentă, canalizare, gaze naturale, drumuri asfaltate.
Ce provocări ați avut de înfruntat în perioada recentă?
Viaţa de parlamentar trebuie să fie una cât se poate de responsabilă. În momentul în care ai promis oamenilor ceva, trebuie să te şi ţii de cuvânt. Eu consider că, cea mai importantă realizare din ultima perioadă a fost tăierea pensiilor parlamentarilor. Au fost trei asemenea proiecte, ideea fiind susţinută de PNL, USR şi PSD, la nivel public. Proiectul a intrat în procedură parlamentară, apoi a fost promulgat de Preşedintele Iohannis. Acum, va urma pasul 2, pe care îl consider, de asemenea, extrem de important; înlăturarea unei inechităţi vechi, cumulul pensiei cu salariul, lucru contestat de unii, însă noi am promis oamenilor, odată ce am fost aleşi parlamentari, că vom înlătura acest gen de inechităţi şi trebuie, deci, să ne lansăm pe ce avem de făcut. În acest moment sunt 35.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul de la stat. Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul a fost discutat, va fi aprobat și fi trimis în Parlament pentru dezbatere. Poate că oamenii au înţeles puţin greşit; nu urmează să se mărească vârsta de pensionare! Haideți să vă explic: un salariat care ajunge la vârsta legală de pensionare și dorește să muncească mai departe, poate depune o cerere și aceasta e suficientă pentru a-și putea continua activitatea. Pensionarii pot opta să se reangajeze până la vârsta de 70 de ani. Astfel, în sectorul public, căci, despre acesta vorbim, atunci când optează pentru prelungirea continuării activității, se suspendă dreptul la pensie. Mai avem o problemă: în ultimii ani au fost majorate foarte mult salariile la stat, în timp ce mediul privat a fost neglijat, când, de fapt, munca celor din mediul privat este foarte importantă, pentru că acolo se produce; iar impozitarea acesteia, susține bugetul. S-a ajuns la discrepanțe uriașe între mediul privat și buget, ceea ce nu este normal. Prețurile sunt alcătuite după salariile celor de la stat, unele fiind nejustificat de mari. Spre exemplu, salariul mediu brut la buget, în acest an, este de 7.141 de lei, în timp ce, în mediul privat, abia este de 5.078, diferența fiind de aproximativ 45%, într-un fel, deoarece mediul privat şi cel public nu funcţionează după aceleaşi principii.
Cum poate scăpa Vâlcea de sărăcie?
Pentru dezvoltarea judeţului Vâlcea, părerea mea e că, cea mai sustenabilă măsură este dezvoltarea turismului. Aceasta se poate face, bineînţeles, prin investiţii majore în staţiunile balneoclimaterice, dar, într-o măsură foarte importantă, şi prin dezvoltarea zonelor agroturistice, pe principiul slow-food, care, în momentul actual, este un trend.
Ce înseamnă slow-food?
Slow-food înseamnă să-i atragi pe oameni în localităţile cu un asemenea potenţial turistic, la alţi oameni, care să le asigure cazarea, dar şi o masă tihnită, cu produse tradiţionale, obţinute chiar din gospodăriile acelor oameni. Slow Food este opusul la tot ce înseamnă fast food, fast life, viața pe fugă. Și asta, atât în termeni de calitate a hranei, cât și a vitezei cu care devorăm ce avem în farfurie. Se pleacă de la premiza că ceea ce mâncăm influențează lumea din jurul nostru – de la biodiversitate, până la peisaj, ba chiar și tradiții culturale. Principiul de bază este că avem dreptul de a ne bucura de mâncare și alimente de calitate, preparate ca acasă, făcute cu respect față de mediu. Să fie bune, curate, oneste. Adică să aibă gust, să fie cultivate cu respect față de mediu și față de sănătatea consumatorilor. Iar producătorii să fie răsplătiți la valoarea corectă a muncii lor. Ai o anume varietate de fructe de sezon, te bucuri aici, de ele. Pe lângă faptul că favorizează micii fermieri și agricultura responsabilă, Slow Food schimbă complet relația pe care o avem cu mâncarea și cu felul în care luăm masa. Prepararea durează mai mult, astfel, ai timpul necesar pentru a te deconecta, pentru ca apoi să iei masa în liniște și calm, împreună cu familia sau prietenii, relaxați și fără stres. Iar Vâlcea, cred eu că oferă multe astfel de oportunităţi.
Este importantă infrastructura pentru dezvoltarea economică a unui județ?
Evident, dezvoltarea turistică şi chiar economică a judeţului depinde şi de infrastructură. Investiţiile în infrastructură sunt vitale pentru economia unui judeţ. Realizarea autostrăzii Piteşti – Sibiu se află în diferite stadii, la noi, deocamdată încă sunt licitaţii pentru acel tronson ce face legătura cu autostrada, în judeţul Sibiu deja se lucrează intens. Mai vorbim despre un drum expres, Râmnicu Vâlcea – Berislăveşti – Tigveni (Argeş), care să facă legătura cu Autostrada Pitești – Sibiu, dar şi despre un drum de legătură extrem de important, cu centura Craiovei, prin Bălceşti, localitatea cea mai sudică de la noi. Astfel, ar fi posibilă crearea unui important parc industrial la Bălceşti, lucru ce ar putea atrage numeroşi investitori. Contează foarte mult cum vor merge lucrurile, prin adoptarea PNRR, cum se va dezvolta România prin acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest Plan reprezintă o şansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar şi societăţii româneşti o rezistenţă sporită în cazul unor viitoare crize. Totodată, este important să înţelegem că acest plan, prescurtat PNRR, ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amânate atâţia ani, reforme care vor îmbunătăţi viaţa de zi cu zi a fiecărui român, prin dezvoltarea şi modernizarea activităţii în sănătate, în economie, în educaţie şi în administraţie.
Oricine poate face amendamente? Observ că unii parlamentari excelează prin numărul copleșitor de amendamente depuse, un adevărat bombardament.
Nu oricine poate face amendamente, pentru că a da la număr nu e totuna cu a fi și sustenabil sau util. Mulți le fac la foc automat, să dea bine în Parlament, de exemplu, numai la Comisia Juridică, din care fac parte, sunt depuse 600 de amendamente, este foarte aglomerat acum, din acest punct de vedere. Cele mai multe din ele sunt banale, ori nu indică sursa de finanțare, ori, să faci un amendament presupune să faci foarte multe studii pentru a-l putea susține și justifica, să vezi ce impact are, să vii și cu sursa de finanțare și să pui în concordanță și cu viziunea guvernamentală.
Recent ați devenit membru al Comisiei Permanente Comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Relaţia cu UNESCO. Ce va face mai exact Laurențiu Cazan în cadrul acestei comisii?
Printre altele, voi examina proiecte și propuneri legislative care vizează relația cu UNESCO, va trebui să solicit rapoarte, informații și documente de la autoritățile publice. De asemenea, trebuie efectuate anchete parlamentare și controlat modul în care ministerele și restul organelor administrației publice implicate respectă și aplică Carta UNESCO în domeniile lor specifice de activitate.
V-ați arătat interesul pentru promovarea culturală a județului Vâlcea încă din campania electorală, până în prezent, prin implicarea în proiectul „Oltenia de sub munte”, ce aspiră la statutul de geoparc internațional UNESCO.
Acest proiect îmi este foarte drag, întrucât ar propulsa turismul vâlcean spre cele mai înalte cote. Statutul de Geoparc UNESCO va transforma «Oltenia de sub munte» într-un important punct turistic, cultural și de cercetare la nivel mondial. În calitate de membru în Comisia Permanentă Comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru Relaţia cu UNESCO, mă voi asigura că acest proiect este unul prioritar și că va ajunge pe harta obiectivelor UNESCO. De asemenea, lucrez și la alte inițiative culturale, științifice și patrimoniale, care vor contribui la promovarea și dezvoltarea județului nostru.
Ce ne puteți spune despre bugetul pe anul 2021?
Dreapta propune bugete axate pe investiții, din principiu. Bugetul pe 2021 prevede cea mai mare alocare din istorie pentru investiții: 62 de miliarde de lei. Suma este mai mare cu 8,3 miliarde decât în 2020, când , poate că, românii nu au știut că au fost alocări record pentru investiții. Potrivit statisticilor, anul acesta, creșterea economică va fi de aproximativ 5%. PIB-ul este cu 7 miliarde de lei mai mare decât cel din 2020 și cam la fel cu cel din 2019, semn că economia își revine după criza provocată de pandemie. Acest buget promulgat de Președintele Iohannis va impulsiona economia. Este un buget serios, bazat pe principii economice sănătoase. Sunt convins că acesta va impulsiona economia, care își va relua cu siguranță creșterea, pe fondul vaccinării, al reducerii impactului pandemiei și al reluării treptate a activităților sociale și economice. Accentul pus pe investiții este de bun augur pentru județul Vâlcea, care are mult potențial economic, turistic și cultural neexploatat. Investițiile vor ajuta economia din județ, vor crea locuri de muncă bine plătite și vor aduce oportunități pentru antreprenorii de la noi.
Un interviu realizat de Kandy Reisenauer
