Voi, cei ce suferiţi la program 10-12 ore zilnic, pe nici 2000 de lei, luaţi-vă gândul de la un job decent. Locurile bune, din instituţii, în ţara asta, sunt date deja ori rezervate pentru alţii. Nu pentru voi, care ştiţi şi vă pricepeţi să faceţi ceva. Care aveţi experienţă în ceva. Şi care aţi da orice să fiţi ca ei, cei acoperiţi de patalamale luate pe bani grei şi de atenţia protectorilor lor.
Ţara asta nu dă doi bani pe priceperi şi talente. Cel puţin, nu instituţiile bugetare. Ai făcut 3 ani de facultate, dar, din motive ce nu ţin de tine, nu ai licenţă, ori facultatea s-a desfiinţat, iar tu ai rămas cu banii luaţi şi buza umflată? Stai jos, nota 2, ţara te trimite în banca din spate, studiile tale nu fac doi bani. Nici măcar vechimea în muncă. Posturile bune, plătite cu bani frumoşi, cu salariile mărite, uneori, până la nesimţire de Dragnea şi ai lui, sunt pentru alţii, fiindcă, cineva, cândva, a decis că posturile la stat sunt exclusiv ale celor cu patalamale.Vrei secretară? Diplomă de facultate!
Patalamale pe bune, patalamale false, cumpărate sau clonate. Nu contează. Să fii acoperit de hârtii de licenţiat şi cu doctorate, din cap până în picioare. România nu te întreabă “ce ştii să faci”, ci, “ ce ai terminat?”. Poţi fi un bou cu diplome, dar tu eşti cel care câştigă, nu cel care este autodidact, talentat, priceput, dar are hârtiile nepotrivite.
Nu ai părinţi, unchi, veri, şefi de partid sau amanţi de lux în funcţii cheie, nu ai ceva mii de euro de cotizat pentru un post călduţ, unde să încasezi şi tu măcar un 3000 – 4000 de lei acolo? Marş la privaţi! Pe 1500, 1800, maxim 2500, fără bonusuri, fără vechime în muncă, fără tichete de masă, fără libere de sărbătorile legale, sporuri şi vouchere de vacanţă, fără vacanţă. Vacanţa în mediul modest, privat, asta dacă nu cumva esti vreun IT-ist genial ce câştigă fabulous, înseamnă maxim două săptămâni de repaus, apoi o iei de la capăt cu munca, 6 zile sau 7 zile din şapte. Lucrezi în magazine, de Ajun şi de Crăciun, pentru ca vreun umflat bănos sau vreo piţipoancă răsfăţată, care n-a muncit niciodată, are chef de portocale sau bere taman atunci!
Încerci să scapi. Mergi cu jalba-n proţap prin birourile mai-marilor. ‘Nu pot’, ‘nu avem’, „nu ţine de mine’, ‘nu acum’, ‘nu ai hârtiile potrivite’. samd. Ţi se ‘închide uşa în nas. Din biroul alăturat se aud manele. Câteva tanti cu permanent – sărmăluţă comentează ascuţit despre ultimul episod din telenovelă şi despre “Ferma” sau alte chestii elevate.
Şi-au angajat toate neamurile, pilele si amicii pe la buget. Ăştia sorb cafele, iau prânzul în oraş, plimbă hârtii 2-3 ore şi încasează mii de lei lunar. Plus bonusuri. Tichete de masă. Vouchere de vacanţă. Prime. Sărbători legale libere. Ei sunt merituoşi. Nu voi, ceilalţi! Voi sunteţi… rahat! Nimeni. Ai nimănui.
Dar, hopaa! Tocmai, iese la iveala că voi, mai marii, sau ei, piloşii, aţi încasat purcoi de bănet pe diplome… FALSE!!! Instituţiile statului gem de habarnişti şi neaveniţi angajaţi pe pile, desigur, cu excepţia celor pricepuţi, care au dat concursul pe bune şi care trag în jug pentru ceilalţi.
V-aţi acoperit de hârtii cumpărate, cu care vă împăunaţi, fiindcă aşa merg lucrurile în România şi de-aia stagnăm la coada Europei. România e ţara hârtiilor. O ţară a înşelătoriei.
Totuşi, voi ce ştiţi să faceţi, cu adevărat? Ce talente aveţi? La ce sunteţi cu adevărat buni, înafară de a încasa constant bani de la stat şi de secătui statul, pe nemerit?
K.R
