Maria Tănase, Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc

180 0

Maria Tănase s-a născut în București, pe 25 septembrie 1913, în mahalaua Cărămidarilor.  La vârsta de 8 ani, Maria Tănase a pășit pe scena pentru prima data, în fața publicului de la Căminul Cultural din cartier, la serbarea care marca sfârșitul anului școlar.

Maria Tănase a crescut înconjurată de cântece. Asculta doinele muncitorilor din grădina tatălui, cultivator de legume și flori, doine pe care le reproducea părinților acasă. Uneori se ascundea în cimitir și asculta bocetele bătrânilor. Prima melodie pe care a cântat-o oamenilor avea sa fie bocetul unchiului său ce-și pierduse soția.

Fiind sigură pe calitățile ei vocale reușește la 21 de ani să se angajeze la Teatrul de Vară Cărăbuș, condus de marele actor Constantin Tănase, pe care l-a cucerit cântând o doină.

La 25 de ani, Maria Tănase era o voce care se auzea peste tot în România. Își câștigase deja notorietatea la Viena, oraș unde imprimă primele cântece populare la Casa de Discuri “Columbia”, având un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.

Debutul propriu-zis a avut însă loc o dată cu prezentarea unui program radiofonic de piese folclorice, în cadrul programului de cântece românești “Ora satului” în data de 20 februarie 1938, care a inclus melodiile “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alvița”, “Cine iubește și lasa”, “Geaba mă mai duc acasă”, “Marie și Mărioara”, “Când o fi la moartea mea”.

Începând cu 1939 se deschide activitatea internațională a talentatei interprete. Maria Tănase și Grigoraș Dinicu sunt desemnați “ambasadori ai muzicii populare românești” la expoziția internațională de la New York.

În octombrie 1940, Maria Tănase a oferit un recital de muzică populară publicului din orașul Focșani, după care regimul legionar i-a interzis orice activitate artistică.

După luni de “absență artistică”, vocea ei s-a făcut din nou auzită la posturile de radio. În martie 1941, Maria Tănase întreprinde un turneu artistic în Turcia unde cântă cu prilejul inaugurării Teatrului de vară “Taxîm” de la Istanbul, unde fost ovaționată. A susținut recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara, în urma cărora, președintele Turciei i-a oferit un post de cercetătoare la “Institutul Etnografic” din Istanbul și cetățenia de onoare a Turciei.

Tudor Arghezi scria că nici diavolul nu calcă silabă românească și cântarea ca Maria Tănase, iar Sadoveanu spunea că se regăsește cu tot ce e mai bun în el în toate melodiile ei.

Cântecele maramureșene („horile”) Tulnicul, Toderel și Doina din Maramureș sunt preluate de Maria Tănase din repertoriul Victoriei Darvai, una din elevele și sursele de inspirație ale artistei.

În anul 1963, Maria Tănase află în timpul unui turneu că suferă de cancer la sân și că trebuie să se opereze de urgență.

Ultimul spectacol susținut de Maria Tănase a fost la Hunedoara. Răpusă de boală, Maria Tănase moare câteva zile mai târziu, la nici 50 de ani, pe 22 iunie 1963, în casă natală.

Maria Tănase a fost supranumită Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc.

 

(Sursa: Folclor românesc)

Corina Enache

 

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *