Expoziție de arheologie românească, la Madrid. Muzeul Județean Vâlcea este prezent cu trei piese

32 0

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei, ce reuneşte 835 de artefacte deosebite, aparținând colecţiilor a 39 de muzee din România, va fi deschisă pe 30 septembrie la Muzeul Naţional de Arheologe din Madrid și va rămâne deschisă până la finele lunii ianuarie 2022. Astfel, este marcată împlinirea a 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei, anunţă MNIR.

Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu, ca partener al Muzeului Național de Istorie a României, participă la această expoziție cu trei piese de Tezaur, și anume: 1. fragmentele de vas cu inscripția „BASILEOS THIAMARKOS EPOIEI”; 2. Masca de bronz de la Buridava dacică; 3. cană oenochoe.

Expoziţa este patronată de Majestatea Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei de preşedintelei României, Klaus Iohannis.

Evenimentul este organizat sub egida Ministerului Culturii şi Ministerului Afacerilor Externe, cu sprijinul Ministerului Apărării Naţionale şi face parte din Programul de diplomaţie publică şi culturală, program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe şi derulat prin Ambasada României în Regatul Spaniei.

Expoziţia, reunind 835 de artefacte de excepție, din colecţiile a 39 de muzee românești, îşi propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Este primul eveniment de acest tip organizat în spaţiul cultural al Regatului Spaniei.

Expoziția este structurată cronologic în şase teme generice, de la prima epoci a fierului şi conexiunile la civilizaţia La Tène pe teritoriul României, până la perioada secolelor IV – VII A.D., esenţială pentru transformarea continentului european.

Dintre piesele de valoare excepţională ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii şi din perioada clasică a civilizaţiei dacice, începând cu coiful de aur de la Coţofeneşti, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, Buneşti, tezaurele dacice de brăţări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Bucureşti-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar şi unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.

Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.

 

Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca şi epoca marilor migraţii sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Floreşti-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coşovenii de Jos şi Priseaca.

Expoziţia va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii ianuarie 2022. În timpul cât aceasta va fi deschisă, Muzeul Naţional de Istorie a României va organiza o serie de manifestări culturale specifice legate de istoria României.

C.R.

 

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *