Cronici de pe vremea
Johannis se trage din dacii liberi….
Mai zilele trecute, onorabilul nostru president, sportive cum îl știm, a tăiat panglica la inaugurarea unui teren de golf. A dat și prima minge nerupând crosa, așa cum sperau pesediștii, după care i-a îndemnat pe români să practice acest sport nobil de aer curat. Atâta i-a trebuit să zică că și-a ridicat tot neamul în cap în frunte cu Ciolacii, Șoșocii, Cioloșii și Simionii care l-au acuzat că nu-i patriot, că promovează sporturi exclusiviste și străine poporului roman. Printre altele i s-a reproșat că trebuia să promoveze oina, asta fiind adevăratul sport național, dovadă că milioane de români îl practică plus un milion de diasporeni care închiriază regulat stadioanele Wembley, Parc de Prince, San Siro sau Maracana, pentru a putea juca acest excepțional sport mediatizat și de Eurosport 1, 2, 3 și 4!
Aceste mizerabile atacuri se datorează în principal ignoranței istorico-sportive a Ciolacilor, Șoșocilor, Cioloșilor și Simionilor, indivizi care nu cunosc adevărata istorie a genezei golfului. De aceea noi vă prezentăm acest material bazat pe acte și dovezi irefutabile, care îl vor așeza definitiv pe Johannis Klaus Werner pe lista celor chiar se trag din dacii liberi!
Ce făcea Burebista când nu se bătea…
În aparent o întrebare banală, fiindcă era normal ca omul nostrum avea și clipe de răgaz, în pauzele dintre luptele cu celții, iazigi, roxolanii sau romanii, în care ocupația sa era cu totul alta. Deci, revenim, deși pare curios. Măritul rege se mai și distra, uneori chiar chefuia dar de multe ori juca cu tarabostes jocuri de societate. De la măritul rege ne-a rămas o jumătate de jurnal olograf, fiindcă cealaltă jumătate i-a fost furată de celți și dusă mai târziu în Britania. Aici s-a întâmplat un mare jaf care dovedește fără tăgadă că de geto-daci încoace neamul nostrum a fost jefuit și deposedat de bunuri sistematic. Astfel jurnalul personal al lui Burebista a devenit peste noapte jurnalul lui Arthur care s-a împăunat cu unele fapte de arme ale dacului nostrum carpato-danubian. Arthur a fost nu numai un cavaler-tâmplar care se pricepea la mobilă, vezi cunoscutul stil a mesei rotunde, dar și unul dintre primii și cei mai mari plagiatori din istoria Pământului.
Dar să revenim la jurnal care, ne indică foarte clar, ce jocuri practica măritul rege. La loc de cinste stătea jocul pe care noi îl numim astăzi… golf, cunoscut și inventat pe dealurile și câmpiile getice sub numele de … băgatul capului dușmanului în groapă!
Băgatul capului dușmanului în groapă!
Primele referiri la acest sport străvechi ce vine din negura timpului dar și din necesitatea de a face ceva cu capetele învinșilor în războaie, le găsim în lucrările lui Strabon, Cicero, Dio Cassius sau Ptolomeu, citate și în vestita lucrare istorică a voievodului Vlad Basarab, cunoscut și ca Țepeș Vodă, lucrare trilingvă ce se numea … De bello țepușe fundum estem!
După o cercetare aprofundată, geograful antic Strabon indică etimologia numelui sportului dac… băgatul capului dușmanului în groapă! Dacii. După orice război se aflau în fața unei mare probleme: ce să facă cu corpurile celor omorâți în luptă? Se știe că dacii nu foloseau îngroparea ci doar incinerarea. Dar, indifferent de cât făceau de mari focurile, capete nu ardeau. Ce să facă cu ele? Și se tot adunau capete arse de blocau terenurile agrare sau curțile regale. Într-o zi, furios, marele preot Deceneu dădu cu ciomagul din dotare într-o căpățână celtică ce se încăpățânase să nu ardă, ca multe altele… din lovitură țeasta celtică se rostogoli vreo 30 de metri și căzu într-o mică gaură făcută de cârtițe în grădina de ceapă. La vederea loviturii dar și a rezultatului ei, vreo o sută de daci liberi ce erau prin apropiere izbucniră în aplauze. Mândru preotul mai lovi un craniu dar ăsta doar se rostogoli și nu intră în nici-o gaură. Imediat din grupul aplaudacilor se auziră fluierături și tradiționalul strigăt de îndemn la luptă: huooooo! Atunci, marele preot fu mai atent și nu lovi aiurea, calculă înainte distanța, se uită la neregulitățile terenului, ridică în sus un deget umed de scuipat pentru a calcula direcția și puterea vântului, după care se răscrăci și basculă de câteva ori ciomagul după care lovi țeasta. De data asta țeasta alunecă bine și se opri într-o gropiță iar uralele izbucniră din nou dar se auziră și scandări gen: Deceneu e cel mai tare, din ântreaga țară mare! Sau Deceneu, eroul meu etc.
De undeva de sus privea amuzat și Burebista. Își dădu seama că a găsit soluția pentru craniile nearse. Va folosi noul sport pentru a băga capetele în pământ fără a fi acuzat că schimbă ritul incinerării. Noul sport căpătă numele de băgatul capului dușmanului în groapă!
În câteva zile, Burebista convocă consiliul tarabostes și trecură la alcătuirea unui regulament al noului joc, făcură un regulament și chiar înființaseră și câteva turnee la Tapae, Buridava, Pelendava sau Sucidava și altele în funcție de locul unor viitoare bătălii!
Toate aceste dezvăluiri sunt probate de jurnalul olograf al regelui dac dar și, cum am mai spus, și de operele marilor savanți antici!
Deci golful este inventat în Dacia și nu aiurea iar purtarea prezidentului nu a fost un act de insolență ci un veritabil act patriotic de care Ciolacii, Șoșocii și Simionii nu au fost în stare!
De ce golful este revendicat de englezi?
După cum am mai afirmat mai sus, d-alde Burebista s-acam certat și bătut cu neamul celților, niște hoți migratori. V-am spus că unii celți profitând de starea de beție profundă a gărzilor de la Buridava, au intrat în cetate și au furat câteva brățări de aur, ceva butoaie de vin dar și jumătate din jurnalul olograf al lui Burebista cu scopul de-al scoate la licitație prin firma lordului James ce crease o casă de licitații pe care o botezase în amintirea amantei sale, Christie”s!
Lordul James, frunzărit jurnalul adat de trei pagini despre jocul dacic cu ilustrații și scheme. I-a plăcut mult jocul, l-a modificat un pic după gusturile sale, înlocuind craniile cu niște pietre mici rotunde. Iar în loc de ciomag a folosit ca inspirație cârja episcopului de Cantebury. Și fiindcă încă suferea după dogul său mort de curând, a botezat jocul cu numele javrei, Golf. Și cu timpul jocul s-a dezvoltat mult și în două mii de ani a ajuns la forma de astăzi. Din păcate nici Cantebury nu a pomenit geneza dacică a golfului Briton, și cu timpul nimeni nu a mai știut că, undeva, cu două mii de ani în urmă, un preot dac, Deceneu, a fost cel care a inspirat pe regale Burebista pentru creearea acestui sport, astăzi unul exclusiv, deși inițial îl putea practica orice locuitor amărât ce poseda măcar o țeastă de dușman.
Golful nu a dispărut niciodată din Dacia!
Susținem asta bazându-ne pe lucrarea științifică a voievodului Vlad Dracul, De bello țepușe fundum estem! Inițial în lucrarea academic nu ne așteptam să găsim referiri la sportul vechi dac băgatul capului dușmanului în groapă! Practice lucrarea lui Vlad Vodă trebuia să fie un tratat și un îndreptar cu anexele aferente ala meseriei trasului în țeapă, voievodul fiind cel ce a perfecționat 100% al acestui service public. Dar, totuși, în capitolul al X-lea al tratatului, unde Țepeș, pentru exemplificare, descrie trasul în țeapă a câteva mii de otomani la Târgoviște. Fiindcă lucrarea era pretențioasă, dificilă și de lungă durată, țeparii mai luau și pause iar Vlad descrie cum se distrau, jucând vechiul sport. Pentru asta foliosiseră câteva capete de turculeți care, fiindcă nu le mai ajunsese stocul de țepe, beneficiaseră de decapitare.
Mărturia lui Vodă Țepeș stă de bază la teoria că acest sport inventat de Burebista nu dispăruse nici măcar după retragerea aureliană, deși atunci se transferaseră la Roma cei mai buni jucători naționali, și nici furat de migratorii hoți ce invadaseră terenurile sportive dintre Carpați și Dunăre.
Modificări importante aduse de Petru Rareș…
Nu doar britonii aduseseră modificări golfului, de acum folosim această denumire pentru a evita denumirea mai crudă, de neacceptat odată cu dezvoltarea civilizațiilor, chiar și cele carpato-danubiene deși acestea mergeau mult mai încet, astfel decalajul dintre sportivii amatori din Țările Române și profesioniștii din team-urile europene, devenind evident.
Cel care a încercat primul să reformeze golful la noi în țară a fost voievodul pescar Rareș Petru. și tot tradițiile au jucat un rol important. Tatăl lui Rareș, domnul Ștefan cel Mare, avea un obicei atunci când alegea locul unde să ridice o biserică sau să construiască o casă de vacanță, trăgeacu arcul și unde cădea săgeata acolo fixa altarul în cazul bisericilor sau camera de alcove dacă era vorba de o casă de vacanță. și slavă Domnului, avea nea Fane nevoie de multe case prin Moldova și aiurea fiindcă avea tot atât de multe iubite, ca săp nu zicem amante că se supără naționaliștii și dacopații pe mine!
Rareș se pricepea la multe, chiar și la pescuitul ilegal prin apele moldave, dar la tras cu arcul, ba. și cum avea și el nevoie să aleagă diverse locații, s-a gândit și el la soluții alternative. În ajutor i-a venit episcopul Movilă care tocmai se delectase cu cartea lui Țepeș capturată după încăierarea de la Târgul de Floci!
Astfel, popa i-a zis lui Rareș să se folosească de reguluile jocului dac. Dar cum teama de criticile europene l-a împiedicat să folosească crania de om, și fiindcă erau și dificile de folosit, pescarului voievod i-a venit idea să folosească ceva mai mic și rotund. Și acum în acel an de grație se făcuseră maldăre de prune și mere de puțeau toate văile a țuică, iar fiind prune la greu, merele rămăseseră în mare parte neutilizate. Așa că a folosit mere, și unde cădea mărul, acolo punea o vârșe ilegală pe Prut, Bistrița sau Siret. De atunci, craniile au fost înlocuite de mere, și când iarna nu mai erau mere, erau înlocuite cu gutui, dar în acest caz, gutuile erau mai greu de băgat în gaură fiind mult mai grele și neregulate geometric.
Analiștii sportive îl consider pe PETRU RAREȘ ca omul care a modernizat golful românesc.
Ultimul turneu de golf originar dacic.
Conform unor rapoarte cezaro-crăiești ce se găsesc la Viena, ultimul mare loc de golf dacic, în care s-a folosit chiar și denumirea burebistiană de … băgatul capului dușmanului în groapă! a avut loc în 19848-1849 între echipa națională maghiară având căpitan pe Laslo Kosuth și cea transilvană în frunte cu Avram Iancu. Atunci s-au săpat multe găuri și multe capete din ambele tabere au ajuns în găuri. Meciul s-a cam terminat nedecis, ambii căpitani fiind concediați la final de arbitrul principal, împăratul de la Viena!
Este încă o dovadă că acest sport nu era pe vremuri exclusivist și nici apanajul doar cu cei cu conturi grase.
Se pare că s-a mai practicat, în forma modern, până în anul 1947, atunci când comuniștii lui Dej l-au considerat prea burghez în raport cu doctrina și morala comunistă. Unul dintre ultimii practicanți de golf a fost junele Mihai, viitorul rege ghinionist al României Mari.
Ceaușescu a vrut să joace golf!
Puțină lume știe că Nicolae Ceaușescu a vrut să joace golf și chiar a luat câteva lecții. Era în perioada când era vizitat și chiar vizita pe marii lideri mondiali. și cum mai toți aceștia jucau golf, și nea Nicu, neștiind, era lăsat în tribune, acesta a vrut să fie egal cu ei și pe terenul de sport. Dar nu prea se lipea jocul de el, nu nimerea mingiuca cu crosa și atunci când chiar reușea să o lovească o trimitea prin scaieți sau bălți. gurile rele spun că totuși Ceaușescu ar fi abandonat golful fiindcă în acest joc, de tip individual, nu putea să-i spioneze șiu să-i asculte pe liderii mondiali.
Totuși, la Mamaia, inginerii săi proiectaseră și executaseră un mini teren de golf cu 8 găuri, nu cu 18 așa cum impunea regulamentul official adoptat de FIG, Federația Internațională de Golf! Până la urmă terenul a fost dezafectat și până de după anul 1989, nimeni în România nu a mai amintit sau vorbit de golf. Nici măcar ziarul de profil, SPORTUL.
Concluzia și reparația necesară!
În consecință, prezidenul Johannis, nu a făcut un gest insolent ci a repus adevărul pe locul său normal. Adică promovarea unui bun național, invenție românească 100%, adică golful!
În loc ca PSD și AUR să facă demonstrații patriotarde ar fi fost mai bine să pună mâna pe carte și să vadă că acel sport incriminat era de fapt un bun național.
Și un ultim ajutor în sprijinul prezidentului vine de unde chiar nu ne așteptăm, adică de la fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar. Explicația este simplă, Funar este românul care se bate pentru adevăratele valori pur românești. Și este credibil fostul edil fiindcă chiar el a dus o luptă crâncenă penttru restabilirea adevărurilor creștine. Adică el, Funar, a demonstrate și publicat teoria prin care însuși Iisus nu era evreu ci se trăgea din daci!
Aceștia sunt adevărații români, Johannis și Funar, amândoi s-au bătut pentru elemente pur naționale românești: Golful și Iisus, sau, dacă vreți, Iisus și Golful!
Ceea ce trebuia demonstrate!
Autor: George Hodorogea
