Cum poți să-ți schimbi numele în România

167 0

În țara noastră atât numele cât și prenumele se pot schimba, dar nu oricum, ci în anumite condiții și situații prevăzute de lege.

Dacă vă numiți ”Ion” sau “Maria” și v-ar plăcea mai mult ”Marian” sau “Ioana”, acestea nu reprezintă motive întemeiate ca să vi se aprobe o solicitare pentru schimbarea numelui.

Situațiile în care vă puteți schimba numele

Potrivit OG nr. 41/2003, aprobată prin Legea nr. 323/2003, puteți solicita schimbarea numelui sau prenumelui în următoarele situații:

– Când numele este format din expresii indecente, ridicole ori transformat prin traducere sau în alt mod;

– Când persoana în cauză a folosit, în exercitarea profesiei, numele pe care dorește să îl obțină, făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume;

– Când, din neatenția ofițerilor de stare civilă ori ca urmare a necunoașterii reglementărilor legale în materie, au fost efectuate mențiuni greșite în registrele de stare civilă ori au fost eliberate certificate de stare civilă cu nume eronate, în baza cărora au fost eliberate alte acte;

– Când persoana în cauză are nume de familie sau prenume format din mai multe cuvinte (de regulă reunite) și dorește schimbarea acestuia;

– Când persoana în cauza poartă un nume de familie de proveniență străină și solicită să poarte un nume românesc;

– Când persoana și-a schimbat numele de origine străină într-un nume românesc, pe cale administrativă, și dorește să revină la numele dobândit la naștere;

– Când părinții și-au schimbat numele pe cale administrativă, iar copiii solicită să poarte un nume de familie comun cu al părinților lor;

– Când persoana în cauza solicită să poarte un nume de familie comun cu al celorlalți membri ai familiei, nume care a fost dobândit ca urmare a adopției, a menținerii numelui la căsătorie, a stabilirii filiației ori a unor schimbări de nume aprobate anterior pe cale administrativă;

– Când soții au convenit cu ocazia încheierii căsătoriei să poarte numele de familie reunite și ambii solicită schimbarea acestuia pe cale administrativă, optând pentru numele de familie dobândit la naștere de către unul dintre ei ori să revină fiecare la numele avut anterior căsătoriei;

– Când persoana în cauză face dovada că a fost recunoscută de către părinte ulterior înregistrării nașterii, însă, întrucât nu a sesizat instanța pentru încuviințarea purtării numelui de familie al acestuia în timpul vieții, nu există alta posibilitate de dobândire a numelui părintelui decât pe cale administrativă;

– Când prenumele purtat este specific sexului opus;

– Când persoanei i s-a încuviințat schimbarea sexului prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă și solicită să poarte un prenume corespunzător, prezentând un act medico-legal din care să rezulte sexul acesteia;

– Când persoana în cauză a adoptat minori și dorește ca aceștia să poarte un alt prenume;

– Când căsătoria a încetat prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți, iar soțul supraviețuitor solicită să revină la numele de familie purtat anterior căsătoriei ori la numele de familie dobândit la naștere;

– Când în urma divorțului un fost soț revine la numele de familie purtat anterior și care provine dintr-o altă căsătorie (de asemenea desfăcută prin divorț) și dorește să poarte numele dobândit la naștere;

– Când în urma încetării căsătoriei prin moartea sau prin declararea judecătorească a morții unuia dintre soți celălalt soț se recăsătorește și, ca urmare a desfacerii acestei căsătorii, acesta dorește să poarte numele de familie dobândit la naștere;

– Când fostul soț dorește să poarte numele de familie pe care l-a avut în căsătorie, pentru a avea un nume comun cu copiii încredințați spre creștere și educare, cu consimțământul fostului soț, dat în forma autentică;

– Când părinții au divorțat, iar copiii încredințați spre creștere și educare unuia dintre părinți, care a revenit la numele de familie avut anterior căsătoriei, solicită să poarte numele de familie al acestuia;

– Când s-a desfăcut adopția unei persoane căsătorite care are copii minori și în urma desfacerii adopției persoana în cauza revine la numele de familie avut înainte de adopție;

– Când unul dintre soți, la încheierea căsătoriei, a luat numele de familie al celuilalt soț, nume pe care acesta l-a dobândit prin adopție, iar ulterior încheierii căsătoriei are loc desfacerea adopției.

Acte necesare pentru schimbarea numelui

În primul rând trebuie să depuneți o cerere la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor aflat în raza teritorială. Dacă aveți domiciliul în afara țării, atunci trebuie să depuneți la primăria ultimului domiciliu din România. Dacă nu ați avut niciodată domiciliu în România, atunci se depune la Primăria Sectorului 1 din București.

Documente necesare:

  • Copii legalizate de pe certificatele de stare civilă ale persoanei care solicită schimbarea numelui;
  • Un exemplar al Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, în care a fost publicat, potrivit art. 10, extrasul din cererea de schimbare a numelui, exemplar de la publicarea căruia să nu fi trecut mai mult de un an. Cererea se publică pe cheltuiala solicitantului;
  • Consimțământul, dat în formă autentica, al celuilalt soț, în cazul schimbării numelui de familie comun purtat în timpul căsătoriei;
  • Copie de pe decizia de aprobare a autorității tutelare, în situația în care părinții nu se înțeleg cu privire la schimbarea numelui copiilor lor minori, precum și atunci când cererea de schimbare a numelui este făcută, pentru minorii și persoanele puse sub interdicție judecătorească, de către tutore;
  • Certificatele de cazier judiciar și cazier fiscal ale solicitantului;
  • Orice alte acte pe care solicitantul le considera necesare pentru motivarea cererii sale.

Alegerea numelui 

În țara noastră nu este permisă alegerea oricărui nume, iar acest lucru este prevăzut de lege.

Potrivit articolului 84 din Codul civil, „este interzisă înregistrarea de către ofițerul de stare civilă a prenumelor indecente, ridicole și a altora asemenea, de natură a afecta ordinea publică și bunele moravuri ori interesele copilului”.

Cu toate acestea, practica nu este întotdeauna aceeași cu teoria. În România existau în anul 2017 peste 100 de persoane înregistrate cu numele ”Dacia”, ”Logan”, ”Solenza” sau ”Renault”.

Alte alegeri mai puțin inspirate au fost Superman, Miss America, Struţ, Paracetamol, Termopan, Portocala, Facultatea, Sentiment-Brusli, Făt-Frumos, Semaforu, Președinte, Ministru, Roberto-Bagio, Mihai-Eminescu, Mariano-Monamour sau Tom-Mac-Bil-Bob-Constantin.

Concret, legea din România nu este la fel de specifică și clară, precum cea din alte țări, iar cât de ”indecent” sau ”ridicol” este un nume decide ofițerul de stare civilă.

De exemplu, în Germania sunt interzise numele Matti, Osama Bin Laden, Adolf Hitler, Kohl și Stompie.

În Franța nu ai voie să îți numești copilul Nutella, Strawberry, Deamon, Prince William și Mini Cooper, iar în Suedia sunt interzise numele Metallica, Superman, Ikea și Elvis.

Sursa: avocatnet.ro

 

Mihaela Iliescu

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *