Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul – Mărturisit de Hristos ca mai mare decât toţi cei născuţi din femei (Matei 11, 11), Ioan, cel ce avea sa fie Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, încheind lungul şir al profeţilor Vechiului Testament, s-a născut din făgăduinţa sfântă, fiind fiul arhiereului Zaharia şi al cuvioasei Elisabeta, rudenia Maicii Domnului. Aflându-se Elisabeta stearpă şi înaintată în vârstă, Dumnezeu s-a îndurat de rugaciunile ei si ale soţului ei, dăruindu-le un prunc minunat, a cărui naştere s-a vestit prin Arhanghelul Gavriil, cel ce a binevestit-o şi pe Sfânta Fecioară. Creştinatatea îl cinsteşte pe Sf. Ioan, «Îngerul Pustiei», ca pe cel ce a deschis calea Domnului şi a mers mai înainte la iad, ca sa binevestească învierea. Iar o dată cu el ii cinsteşte si pe fericiţii săi părinţi, care au împlinit toată dreptatea Legii celei Vechi, din care Legea cea Nouă a crescut ca o împlinire dumnezeiască şi ca o arvună a Ierusalimului ceresc.
Tot acum, în tradiţia populară, se ţin Sânzienele sau Drăgaica (marcând «înjumătăţirea anului», când «nu mai cântă cucul şi soarele straluceşte mai frumos»). Florile numite «sânziene» (Galium verum), atârnate în această zi pe la uşi, ferestre sau streşini, cu credinţa că au putere să alunge duhurile rele, sunt consacrate Botezătorului.
Avem două monumente istorice vâlcene cu hramul „Nașterea Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”: Schitul Bradu din satul Gurguiata, oraș Băile Olăneşti și Biserica veche a Mănăstirii Frăsinei din satul Andreeşti, comuna Muereasca.
Informațiile ne-au fost oferite de prof. Dr. Florin Epure, șeful Direcției pentru Cultură Vâlcea.
K.R
