Dosarul Roșia Montană ne-a arătat așa cum suntem, este o oglindă a lașităților noastre. Am câștigat, dar am constatat că suntem aproape pierduți. Din acest moment, toate trădările care au dus la această situație extremă, trebuie înăbușite, din fașă. Este un moment crucial, pentru toate formațiunile politice, mișcările civice și pentru toți cetățenii români, care se lasă amăgiți de politicieni.
Dacian Cioloș a văzut bine. Decizia guvernului său de a include situl Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost una corectă, care a venit în urma amplelor mișcări ale societății civile. Fără acest gest, canadienii ar fi continuat exploatarea, iar astăzi nu am mai fi vorbit de un succes, ci de aurul românesc, care îmbogățea grupuri de interese românești și străine.
Alături de societatea civilă, Dacian Cioloș, merită menționat și guvernul Ludovic Orban, care a decis continuarea inscrierii în patrimoniul UNESCO, până la Guvernul Cîțu, care a menținut decizia. Îndrăznesc să cred că este și succesul profesioniștilor patrioți din serviciile românești de informații.
Lor și nu PSD li se cuvin laudele, ei au salvat aurul României. Ei au câștigat procesul cu Gabriel Resources, nu doar avocații, cărora, este drept, trebuie să le acordăm toate reverențele noastre, pentru modul impecabil, excepțional, în care au apărat România.
În urmă cu o lună, PSD condamna, înfiera cu mânie proletară decizia lui Cioloș și activitatea celorlalți menționați. Iată ce scria Ziarul Financiar, în 5 februarie, 2024, sub semnătura Roxanei Roșu:
PSD afirmă categoric că fostul premier Dacian Cioloş este principalul vinovat pentru situaţia critică în care se află România în litigiul cu firma care deţine dreptul de exploatare minieră la Roşia Montană. Cetăţenii români trebuie să ştie acest lucru!
Indiferent de decizia pe care o va comunica instanţa internaţională până la 10 februarie 2024, este evident că atunci când a aprobat depunerea cererii de includere în patrimoniul universal UNESCO a perimetrului de la Roşia Montană, Dacian Cioloş a ştiut că va afecta interesele României în litigiul deja deschis cu deţinătorul dreptului de exploatare.
Cioloş a ştiut foarte bine că prin acea decizie a încălcat un angajament asumat de statul român şi că toţi contribuabilii din România ar putea fi obligaţi să plătească daune uriaşe, cu un impact negativ uriaş asupra economiei naţionale. Sub acest aspect, Dacian Cioloş se face vinovat de subminarea economiei naţionale şi se descalifică definitiv pentru orice funcţie de demnitate publică. Cioloş nu mai poate cere votul cetăţenilor pe care i-ar putea condamna, prin deciziile sale, la plata unor prejudicii uriaşe!
La fel de vinovat este şi premierul Orban care a dispus reluarea procedurii de înscriere în Patrimoniul UNESCO, după ce Guvernul PSD solicitase întreruperea procedurii până la soluţionarea litigiului.
De asemenea, o mare parte din răspundere revine USR care s-a lansat în politică pe acest subiect, iar ulterior, prin miniştrii săi din Guvernul Cîţu, s-a opus cu vehemenţă retragerii dosarului de la UNESCO, deşi ministrul Finanţelor de atunci a atras atenţia că România riscă să plătească daune uriaşe cuprinse între 0,5 şi 3,5 miliarde de dolari.
…
PSD subliniază că nu pune în discuţie nici oportunitatea şi nici impactul de mediu pe care le-ar presupune exploatarea de la Roşia Montană. Problema în cauză este că statul român, prin guvernele de dreapta, care au acordat dreptul de exploatare, a făcut un angajament, pe care Cioloş, Orban şi USR l-au încălcat cu bună ştiinţă, zădărnicind orice posibilitate de a rezolva litigiul pe cale amiabilă.
Astăzi, PSD se laudă cu succesul. Nu este succesul lor, ci al românilor. Nu este succesul clasei politice din România, ci a Dumnezeului Românilor, care îi salvează, în ultima clipă. Este succesul caselor de avocatură. PSD ar trebui să tacă, poate, să-și recunoască limitele și să învețe, din acest succes răsunător.
Iar actul de trădare națională, care este evident, dar care a fost evitat, trebuie să fie Momentul T Zero. Nefericirea românească există la fiecare pas, ea explică răul cotidian al acestui popor român, trebuie repusă pe tapet. România și românii au înlocuit dragostea de țară cu interesul de partid, al unor oameni mici, vulnerabili, care nu mai sunt în stare să apere principiile suverane ale Țării, pentru că ei, ca persoane, nu le-au avut niciodată. De aici, distrugerea națională, din ultimii 30 de ani, vănzări de patrimoniu național, prin legi făcute, special, de politicieni, doar pentru îmbogățirea lor. Așa am pierdut petrolul, pădurile, cimentul, industria și agricultura, bogățiile solului și subsolului. De aici, fuga din România a milioane de oameni. De aici, sărăcia și incapacitatea de a asigura pensiile. De aici, o diplomație vândută, care trădează interesul național, pe care l-a înlocuit cu interesul personal.
Da, este o victorie a acelora pe care PSD i-a anatemizat, Cioloș, societatea civilă, Orban, guverne de dreapta, care, in extremis, au apărat avuția națională. Vedem, azi, că PSD nu este partidul românesc, care apără viețile românilor, cum afirmă. Dimpotrivă, acest partid face greșeli impardonabile.
Dosarul Roșia Montană este un exemplu clar de vânzare de Țară, evitat. Măcar, de am înțelege câte ceva din ceea ce s-a întâmplat. Din dezastrul național la care ne-a expus inconștiența unor politicieni ticăloși, care pot fi etichetați ușor, ca trădători de neam. Mai este de observat ceva, că nu americanii sunt vinovați de dezastrul românesc. Am câștigat în America, acolo unde interesul american este sacru, unde politica este făcută în interesul cetățeanului, unde justiția este justiție.
E timpul să renască și demnitatea de a fi român.
