Vin sărbătorile de iarnă! Cele mai multe, cele mai frumoase și cele mai iubite de români. Sărbători religioase, sărbători naționale și sărbători tradiționale. Onomastici, aniversări istorice, sărbători de familie și comunitare fără egal.
Ziua sfântului Andrei, în ultima zi a lunii în care ne aflăm. Apostolul Andrei este, potrivit scrierilor de demult, fratele sfântului Petru și fiu al pescarului Iona. Sărbătoarea de pe 30 noiembrie se mai numește și Sîntandrei și este socotită începutul anotimpului geros. Sfântul Andrei este considerat ocrotitorul României. El este prorocul care i-a creștinat pe români. În următoarea zi din calendar, sărbătorim ziua națională a României. Fiecare țară are o zi a ei, căreia îi dedică o contribuție sufletească anume, plină de încredere și de entuziasm. În sine, sărbătoarea noastră națională se referă la realizarea marii uniri din anul 1918. Unirea cu Bucovina și cu Basarabia – mai întâi – și apoi cu Transilvania de peste Carpați. Treabă grea, extrem de laborioasă, începută cu cel puțin un deceniu înainte, prin acțiuni care au solidarizat inteligența românească din țară și din străinătate, în coordonarea unei case regale foarte influente și înainte și după război. Și ca urmare, evident, a sacrificiului de vieți pe frontul ultimilor doi ani de război.
1 Decembrie 2025 poate fi momentul unirii definitive în respect pentru eroi și pentru marii români și cu încredere în viitorul nostru comun.
În ultima parte a lunii, sărbătorim nașterea lui Iisus Hristos. Crăciunul nu este doar o sărbătoare religioasă ci și un prilej pentru a colinda. Oamenii se colindă unii pe alții de multe sute de ani. Se vizitează, adică, pentru a-și face urări de bine și pentru a aduce slavă împreună celui care s-a sacrificat pentru noi toți. Poporul român are tradiții regionale în legătură cu acest eveniment. Toate popoarele au. Cântece, obiceiuri, urări în versuri, dansuri populare și ritualice. Poporul român are însă și obiceiuri diferite de la o regiune la alta. Crăciunul este la fel peste tot, dar, în limba română, se sărbătorește diferit în Banat, în Oltenia, în Muntenia, în Moldova, în Bucovina, în Maramureș și în Ardeal. Cei mai curajoși dintre noi merg să vadă cum decurg aceste sărbători în cel puțin două regiuni folclorice într-un an. Și continuă tot așa până la trecerea dintre ani, când sărbătorile iau altă turnură. Plugușorul, în ultima zi din an, Sorcova și Capra în prima zi din noul an.
Vin sărbătorile peste noi și acest lucru se vede cel mai bine în pregătirea localităților pentru veselia cu care vin.
Deputat,
Eugen Neața
