Pe 21 noiembrie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Intrarea Maicii Domnului în Biserică, un praznic deosebit de important în calendarul religios.
Evenimentul marchează momentul în care Fecioara Maria a fost dusă la templu de părinții ei, Ioachim și Ana, gest care simbolizează puritatea, devotamentul și începutul unei vieți consacrate lui Dumnezeu.
Intrarea în Templu (Biserică) a Maicii Domnului (în latină Praesentatio Beatae Mariae Virginis) este o sărbătoare închinată Fecioarei Maria, celebrată în Biserica Catolică și în Bisericile Ortodoxe.
Ocazia este dată de un episod din Evanghelia după Iacob, o lucrare apocrifă din secolul al II-lea.
Sărbătoarea Ovideniei s-a suprapus pe ritualurile precreștine deschizătoare de iarnă, marcate de puterea luminii, a focului, a vederii și a viziunii.
În folclor se îmbină numeroase tradiții păgâne, precum cele care susțin că în noaptea respectivă comorile ascunse ard cu flacără albastră, cerurile se deschid, iar fetele „văd” chipul ursitului în fântână, la lumina albă a unei lumânări.
Oamenii de la țară făceau previziuni asupra vremii și rodului noului an cu ajutorul lumânărilor și focurilor aprinse.
Exista superstiția conform căreia în această noapte vrăjitoarele ar „vedea cel mai bine”, motiv pentru care fac farmece, descântă, ghicesc viitorul.
De Ovidenie femeile dădeau de pomană „lumină de veci”, pe motiv că lumânarea din această zi, dată de sufletul morților, mai ales pentru cei morți fără lumânare, dar și pentru cei vii, nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă.
Sărbătoarea de Ovidenie marca împreună cu Filipii de toamnă, Noaptea strigoilor, Sântandrei (Sfântul Andrei) și Sânnicoară (Moș Nicolae, Sfântul Nicolae) perioada de sfârșit de noiembrie și început de decembrie, un scenariu ritual de înnoire a timpului.
<<În mod simbolic, sărbătoarea marchează începutul unui urcuș spiritual orientat către întâlnirea cu Mântuitorul Hristos. Evenimentul amintește de momentul în care Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, la vârsta de trei ani, a fost adusă la Templu de părinții săi, Sfinții Ioachim și Ana, ca rod al unei făgăduințe și al pedagogiei divine.
În iconografie și în cântările liturgice ale praznicului, apare reprezentat urcușul Fecioarei pe cele cincisprezece trepte ale Templului – imagine preluată simbolic din Psalmii treptelor (Psalmii 119–133). În sens duhovnicesc, acest urcuș a devenit un model pentru viața creștinului, înțeleasă ca o sinergie între harul lui Dumnezeu și libertatea omului.
Însă Sfântul Grigorie Palama învață că Maica Domnului „a fost templu viu înainte de a intra în templul de piatră”, iar ascultarea față de Dumnezeu reflectă întru totul viața de sfințenie a acesteia.
Potrivit tradiției, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu a rămas la templu, care a fost descris de Dionisie Areopagitul drept „locul în care invizibilul devine văzut prin simbol”. De aceea, Maica Domnului a fost numită ca „templu însuflețit” și „Rai cuvântător”, pentru că a fost chemată să devină locaș al lui Dumnezeu. Această chemare a fost trăită ca un act al ascultării, iar Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că „ascultarea este temelia tuturor bunătăților”. Pentru acest fapt, Intrarea Fecioarei Maria în templu a devenit icoana iubirii jertfelnice și a ascultării Sfinților Ioachim și Ana, ascultare care se împlinește într-un act de deplină dăruire.
Totodată, intrarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu în templu anticipează intrarea Mântuitorului Hristos în lume, context în care Sfânta Fecioară Maria este templul viu din care a răsărit Mântuirea întregii creații. Astfel, pântecele Mariei a devenit „rai cuvântător” , locul în care Logosul S-a sălășluit. A fost numită Maica Domnului și „Chivot însuflețit”, „Sfânta Sfintelor”, „Cort al Celui Neîncăput”, „Vas ales al a lui Dumnezeu”, tot cu referire la șederea acesteia în templu, unde prin contemplație și rugăciune neîncetată a primit „hrana îngerilor”, pentru ca, apoi, la Buna Vestire, să-și dea consimțământul pentru a-L naște, la plinirea vremii, pe Mântuitorul Hristos”>>, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, în cuvântul său de învățătură împărtășit obștii monahale și pelerinilor prezenți, vineri, 21 noiembrie 2025, la Mănăstirea Bistrița, la Sfânta Liturghie.
Iulian POPESCU
