Planul Național de Redresare și Reziliență – șansa pentru o reformă în educație

Propunerile ANOSR

În cadrul procesului de consultare pentru elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) a transmis în atenția Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) și Ministerului Educației (ME) propuneri de reformă și investiții pentru a adresa problemele și nevoile studenților și ale învățământului superior.

ANOSR este cea mai activă voce din mediul universitar pentru utilizarea PNRR în vederea unei infuzii de investiții în învățământul superior, inclusiv prin obținerea pentru universități, în luna septembrie 2020, a statutului de beneficiar final în cadrul proiectelor din cadrul PNRR. De asemenea, suntem implicați împreună cu MIPE și ME în integrarea propunerilor noastre, transmise în scris în data 25 februarie, și în stabilirea priorităților de investiții pentru învățământul superior. Mulțumim tuturor celor care susțin propunerile noastre, care vizează:

• Universități green;
• Digitalizarea învățământului superior;
• Internaționalizare;
• Echitate;
• Dezvoltarea competențelor profesionale în universități.

Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă un document strategic ce stabilește prioritățile de investiții și reforme ale României, necesare pentru creșterea sustenabilă corelată cu tranziția verde și digitală, conform condițiilor din Regulamentul european. La momentul actual, România se află în etapa de pregătire a proiectului de PNRR, urmând să apară în perioada următoare draftul consolidat ca urmare a agregării propunerilor de la ministerele de resort.

ANOSR a susținut prioritățile formulate în cadrul a diferite dezbateri și ședințe cu actorii relevanți nevoile studenților care pot fi adresate în cadrul acestui plan. Totodată, am susținut asigurarea unui buget total de cel puțin 10% din fondurile disponibile pentru Educație, semnalând posibila subfinanțare a acestui sector drept o greșeală crucială încă din luna decembrie 2020.

Propunerile de reformă și investiții ale ANOSR vizează cinci subiecte importante, și anume:

Domeniul „Universități green” vizează patru acțiuni principale. Prima dintre acestea țintește reabilitarea căminelor și a clădirilor universitare în vederea creșterii eficienței energetice, prin termoizolarea fațetelor exterioare, eficientizarea sistemelor de încălzire și înlocuirea surselor de iluminat prin alternative mai verzi, inclusiv utilizarea de senzori de mișcare pentru spațiile comune.

A doua acțiune vizează implementarea de politici de zero waste în universități, prin promovarea acestora în rândul studenților și asigurarea infrastructurii și a mecanismelor necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor în universități și campusurile universitare.

Următoarea acțiune din acest domeniu urmărește oferirea de granturi de cercetare în parteneriat public-public între universitățile de stat ce cuprind programe de studii în domeniu și primării pentru soluții moderne de reducere a amprentei poluării în mediul urban. De asemenea, una dintre condițiile semnificative pentru oferirea grantului o reprezintă publicarea rezultatelor cercetărilor în format deschis.

Ultima acțiune din acest domeniu o reprezintă promovarea utilizării de mijloace de transport regenerabile prin procurarea de trotinete și biciclete electrice spre a fi împrumutate gratuit de către studenți, construirea de stații de încărcare și păstrare a acestora, crearea sistemului electronic ce permite accesul la aceste facilități în cele 23 de centre universitare. Unele centre universitare, pe lângă problema poluării se lovesc și de problema ambuteiajelor, ce ar putea fi ameliorată prin promovarea acestui tip de transport alternativ.

Propunerile dimensiunii de Digitalizare a învățământului superior cuprind patru acțiuni principale. Una dintre acestea are ca scop crearea de centre de învățare digitală (Digital Hubs) la nivel de universități/centru universitar, cu două paliere de acțiune, una care implică cercetarea în domeniul tehnologiilor digitale inteligente și al digitalizării serviciilor și una didactică, axată pe dezvoltarea competențelor digitale și transferul de cunoștințe pentru cadrele didactice, studenți, personalului din administrația publică și universități.

Următoarele 3 acțiuni sunt interconectate și implică dezvoltarea infrastructurii digitale ale universităților prin platforme, rețele, servere în vederea facilitării activităților didactice, de cercetare și a serviciilor auxiliare din universități; dezvoltarea unei platforme naționale de gestionare a școlarității începând de la procesul de admitere și până la finalizarea studiilor, conectată cu bazele de date din învățământul superior și cardul unic de student conectat la platforma de gestionare a școlarității și care să includă toate documentele și informațiile relevante – unirea carnetului de student cu legitimația de transport, permisul de acces la bibliotecă, permisul de acces la cămin, precum și utilizarea acestuia pentru stocarea informațiilor aferente European Student Card.

În aria de Internaționalizare am propus alocarea unor granturi administrative către universități pe baza unui concurs, în vederea stimulării componentei de internaționalizare în universități, pornind de la o strategie asumată de fiecare universitate pentru creșterea fenomenului de internaționalizare, cu ținte specifice și direcții  clare de acțiune. Țintele urmărite ar trebui să atingă un procent de studenți participanți în mobilități internaționale de cel puțin 20% pentru ciclurile de studii de licență și master și de 80% în cadrul ciclului de studii de doctorat.

Printre măsurile urmărite în procesul de evaluare a strategiei am propus subvenționarea suplimentară a mobilităților externe studențești, a participării la competiții, parteneriate între universități de tip joint-degree ș.a.

În sfera politicilor de echitate în învățământul superior, am susținut facilitarea accesului studenților ce provin din familii fără membri cu studii superioare la studiile universitare prin oferirea unor facilități printre care:

• subvenționarea taxelor de înscriere, de înmatriculare și de susținere a examenului de admitere;
• alocarea de burse sociale elevilor de clasa a XI-a și a XII-a, echivalente cu cele alocate în cadrul universităților, subvenționarea integrală a taxelor de cazare în căminele universitare și subvenționarea unei părți a taxei de școlarizare, unde este cazul;
• operaționalizarea mentoratului și a tutoratului pentru elevi și studenți, facilitat de specialiști în domeniul orientării în carieră și cadre didactice;
• îmbunătățirea prevederilor legale și a modului de funcționare efectivă a Centrelor de Consiliere și Orientare în Carieră, prin creșterea finanțării și a personalului specializat;

Cea de-a cincea temă abordată, dezvoltarea competențelor profesionale în universități, vizează patru acțiuni principale. Prima dintre acestea se referă la oferirea de granturi destinate dotării laboratoarelor universitare, conform noilor tendințe în domeniile aferente. Următoarea acțiune țintește implementarea unui sistem integrat de practică/internship plătit, facilitat de către universități, cu ținte clare și specifice cu privire la competențele atinse și rezultatele învățării, în parteneriat cu angajatorii.

Cea de-a treia acțiune vizează crearea unui sistem național integrat de derulare a internshipului în administrația publică centrală și locală. Totodată, având în vederea lipsa de corelarea dintre competențele și calificările generate universități și piața muncii, am propus desfășurarea unei analize ample la nivel național a nevoilor pieței muncii în funcție de domeniu și prin raportare la programele de studii și impementarea rezultatelor analizei în luarea deciziilor la nivel central privind numărul de locuri bugetate alocate pentru fiecare program, precum și consolidarea mecanismelor interne prin evaluarea programelor de studii.

„PNRR a reprezentat una dintre temele principale de discuții în spațiul public din ultima perioadă. Deși prezentat de multe ori ca panaceu al problemelor sistemice ale României în diferite domenii, finanțarea primită de la Uniunea Europeană își va îndeplini rolul doar dacă va reuși să țintească reformele cu adevărat sustenabile și apte să producă schimbări de anvergură în societate. Educația este, fără tăgadă, una dintre sferele principale, dacă nu chiar cea mai importantă, în care investiția creează un viitor rezilient și duce la prosperitate. Ne manifestăm speranța că țintele solicitate vor fi atinse, iar proiectele finanțate vor fi atent selectate și evaluate pentru a aborda frontal nevoile studenților” a declarat Horia-Șerban Onița, președintele ANOSR.

ANOSR reunește studenți din 19 centre universitare din întreaga țară, din 30 de universități, atingând un număr de 110 organizații membre, care luptă împreună pentru menținerea în funcțiune a mecanismului mișcării studențești. La nivel național, ANOSR este parte a Alianței pentru o Românie Curată și membră în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federația este reprezentantul legitim al studenților din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizației Europene a Studenților (ESU – European Students’ Union), singura structură europeană care reprezintă studenții.