DECLARAȚIE POLITICĂ
Stimați colegi,
Prin declarația de astăzi, doresc să atrag atenția asupra unei probleme constante și foarte gravă, încă nerezolvată, care are în centrul ei femeia. Violența domestică. Știați că statisticile arată că la fiecare 30 de secunde o româncă este victima violenței domestice? Știați că 1 din 4 românce este agresată fizic, sexual sau emoțional? Întrebările acestea sună ca o alarmă, pe care alături de factorii decidenți, nouă, ca autoritate legislativă, ne revine obligația identificării unor soluții reale.
Statisticile naționale arată că agresivitatea asupra femeilor este un fenomen în continuă creștere, de la an la an, iar pandemia, din păcate, a generat noi efecte negative în acest sens.
La nivelul județului Vâlcea, infracțiunile privind violența în familie înregistrează creșteri semnificative. Cu 813 cazuri de violență domestică înregistrate în 2018, 1054 cazuri în 2019 și 1177 cazuri în 2020, județul pe care îl reprezint ocupă din păcate un loc fruntaș în acest clasament rușinos. Faptul că din acestea, în Municipiul Râmnicu Vâlcea s-au petrecut constant aproape 25% din cazurile semnalate, demonstrează că violența în familie nu se întâmplă doar celor care nu sunt educați, nu au un statut social, care suferă de sărăcie sau sunt dependenți de alcool. Violența nu ține cont de aceste clasificări. E despre abuz emoțional, despre controlul pe care adesea bărbații îl vor asupra femeilor, despre cum societatea, până nu demult, ne-a învățat să ne stabilim rolurile într-un cuplu – femeia supusă, bărbatul decident. Cel mai dureros este că dincolo de aceste cifre vorbim de drame, de traume care distrug vieți.
Cu siguranță, problema agresiunilor nu este tipică doar României. Violența domestică poate fi comparată cu o pandemie, în condițiile în care chiar Organizația Mondială a Sănătății o consideră un risc major de sănătate la adresa femeilor de pe toate continentele, din toate rasele, etniile și clasele sociale. Se întâmplă și în țări civilizate precum Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, SUA, Germania, Austria, Spania sau Italia. Diferența este că, în alte țări, sistemele de protecție a victimelor funcționează mai eficient, raportările abuzurilor sunt mai multe, iar discuția în jurul acestor subiecte ajunge mai des pe agenda publică și cea politică, cu soluții, nu doar cu statistici și monitorizări.
Principalele probleme în acest moment, pe partea de legislație, țin de Codul penal și cel de procedură penală. Din păcate, majoritatea infracțiunilor de acest tip este asimilată de către legiuitor categoriei faptelor minore, cu pericol social scăzut și drept urmare, având pedepse sub 5 ani, agresorii, de cele mai multe ori, scapă. Doar 3% dintre dosarele care au drept cauze forme de violență în familie ajung să primească pedepse cu închisoarea. În condițiile în care 97% dintre agresori scapă de răspunderea penală, fenomenul nu va scădea niciodată pentru că nu are consecințe reale legale.
Este clar că legislația în vigoare încă are nevoie de îmbunătățiri. De aceea îmi doresc să fac un apel la dumneavoastră, colegi parlamentari, și la modificările pe care le voi propune, să le analizați, să le dezbatem în concordonță cu gravitatea fenomenului. Împreună, printr-o lege mai strictă, vom putea reuși să atenuăm acest fenomen rușinos pentru țara noastră. De sănătatea emoțională și psihică a femeilor depinde dezvoltarea armonioasă a copiilor și implicit a familiilor din România.
Vă mulțumesc,
Data Semnătura
18.03.2021 Senator
Claudia Mihaela Banu
