Adormirea maicii Domnului, 15 august, este una din cele mai iubite sărbători ale românilor. Aproape în fiecare familie de români viețuiește câte o Marie, Mărioară, Mărin. Este și luna concediilor, mulți compatrioți sunt în țară, majoritatea sunt plecați în concedii, majoritatea, la mare, însă, mulți preferă muntele, care este mai răcoros și de o frumusețe fără egal.
Județul Vâlcea a fost binecuvântat de Domnul cu un cadru natural de excepție. Avem aur, aurul nostru îl reprezintă apele, dealurile și munții noștri, de care ne bucurăm, nu doar noi, ci și vecinii noștri de județ; invazia argeșenilor, oltenilor, doljenilor și gorjenilor este aproape nelimitată. De asemenea, mulți bucureșteni iau munții și văile noastre presărate de ape, cu asalt. Coloane nesfârșite de autovehicule străbat DN 7, ori merg către Rânca, sau se înșiră către ștrandurile termale de la Călimănești.
Transalpina, Munții Latoriței, văile Lotrului și ale Latoriței, de asemenea, sunt extrem de căutate. Turiștii au venit și în acest weekend, cu mic, cu mare, familii întregi, prieteni, cu autoturisme, rulote și campere, cu corturi, mobilier specific, rucsacuri sau genți, portbagaje de mâncare, băutură, pălării de soare și costume de baie, pentru a petrece câteva zile la umbra brazilor, lângă susurul apelor. Sunt momente și sentimente de neegalat. Oamenii s-au așezat în mici tabere, parcă organizate și s-au relaxat, s-au bucurat de binecuvântarea naturii. Sau, poate au fost și din aceia zgomotoși, nesimțiți și murdari, care spurcă natura și poluează fonic ori urlă ca scoși din minți, însă nu am avut ghinionul să dăm peste ei. Sau, poate, jandarmii montani ori polițiștii și-au făcut bine treaba.
Un lucru a fost foarte îmbucurător și nu știm dacă se datorează patrulelor de poliție sau jandarmi care au fost prezente pe trasee, ori, unei schimbări în bine, a fiecăruia; nu au mai urlat manelele sau tarafurile, nici nu au incendiat pădurea, nici nu au mai lăsat prăpăd de mizerie după ei.
Oamenii au petrecut frumos, cu muzică dată în surdină, ori atât cât să nu deranjeze; unii au cântat la chitară, alții au dansat, unii au făcut focuri de tabără, cu ceaun sau grătarul de nelipsit. Nopțile la munte, pe perioada caniculei, sunt incomparabile cu cele de la șes. A privi cerul înstelat, de pe șezlong, ori întins pe pătură, este un privilegiu de neegalat. A asculta glasurile pădurii? O binecuvântare. A face o baie răcoritoare într-un lac sau în undele reci? O încântare. A cuceri un vârf, sau a drumeți pe cărări cu soare, în căutarea priveliștilor, sau a fructelor de pădure? Magnific!
Natura trebuie iubită și respectată. Fără gălăgie, fără muzici neavenite, fără a lăsa prăpăd în urmă. Așa da, dragi români!
Kandy Reisenauer
