În cadrul unui program complex derulat de Muzeul Municipiului București, care a inclus expoziții, emisiuni filatelice, proiecte de cercetare, conferințe publice și lansarea unor proiecte editoriale, au fost realizate și zece filme documentare dedicate Centenarului Marii Uniri. De altfel, „pentru efortul depus în vederea păstrării identității naționale și a răspândirii valorilor culturale românești, pentru dăruirea cu care s-a implicat în organizarea de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri”, Muzeului Municipiului București i-a fost decernată, la finalul lunii martie 2020, Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”.
Filmele documentare, ce au fost realizate în anul 2018, rulează în cadrul Cinema Museion din incinta Palatului Suțu, iar acum sunt oferite publicului ca resursă online putând fi vizualizate de oricine dorește pe site-ul MMB: http://muzeulbucurestiului.ro/
Fiecare film în parte este însoțit de o prezentare a contextului istoric la care se referă. Cele zece producții video se referă la:
Neutralitatea României în timpul Marelui Război (1914-1916)
Declanșarea Primului Război Mondial, provocat de atentatul de la Sarajevo de la 28 iunie 1914, a găsit România într-o postură dificilă. Pe de o parte, aspirațiile poporului român vizau reunificarea teritoriilor locuite de români și aflate sub stăpânire străină – Transilvania, Bucovina și Basarabia – iar, pe de altă parte, intrarea țării noastre în război alături de una dintre grupările militare beligerante trebuia să țină cont de îndeplinirea obiectivului politic național. Filmul este despre situația României în anii neutralității sale și despre așteptarea momentului potrivit în ceea ce privește decizia angajării țării noastre în prima conflagrație mondială astfel încât să fie asigurată împlinirea idealului național.
Războiul de Întregire Națională (1916-1918)
Filmul surprinde inclusiv momentele dramatice ale luptelor de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din vara anului 1917, precum și eroismul de care au dat dovadă soldații români care, sub deviza ,,Pe aici nu se trece!”, au luptat și la baionetă, spulberând mitul invincibilității armatelor Puterilor Centrale. Sunt prezentate secvențe care surprind, pe de o parte, condițiile dure pe care țara noastră a fost obligată să le accepte prin Pacea de la București încheiată la 24 aprilie-7 mai 1918, din rațiuni strategico-militare, cu Puterile Centrale, iar, pe de altă, parte înfăptuirea Marii Uniri din anul 1918, prin unirea Basarabiei, a Bucovinei și a Transilvaniei cu România, moment care marchează realizarea desăvârșirii unității național-statale a poporului român.
Constituirea României Mari
Izbucnirea Primului Război Mondial a găsit societatea românească din Vechiul Regat împărțită în filogermani și filofrancezi, fapt care corespundea situației existente pe plan internațional, când marile puteri erau împărțite între cele două blocuri politico-militare, respectiv Antanta, pe de o parte, și Puterile Centrale, pe de altă parte. Indiferent de alegerea uneia dintre aceste tabere, la mijloc se afla situația grea a românilor care trăiau în afara granițelor României, iar opțiunile factorilor de decizie de la București, în frunte cu prim-ministrul Ion I.C. Brătianu, au trebuit să țină cont de aspirațiile naționale ale poporului român. Filmul prezintă momentele dificile din timpul Conferinței de Pace de la Paris, când cererile legitime ale țării noastre păreau că sunt ignorate de foștii aliați.
Momentul încoronării de la Alba Iulia, unul plin de emoție, când Regele Ferdinand și Regina Maria deveneau suveranii României Mari, ale cărei granițe se întindeau de la Tisa până la Marea Neagră, este, de asemenea, prezentat în acest film.
Femeile în război și pace – Regina Maria a României (1)
Participarea României la Marele Război a presupus schimbări la nivelul politicii de stat, dar și a sistemului tradițional de valori. Femeia română iese din anonimat. De cele mai multe ori, vizibilitatea femeii române în spaţiul public a fost promovată de către elite. Pornind de la toate acestea, filmul redă felul în care, în timpul celui de-al doilea Război balcanic, Principesa Maria a lucrat în serviciul sanitar, îngrijind bolnavii din lagărele de holeră, riscându-și viața fără rezervă. Apoi, în timp ce era Regină, a îngrijit la fel de dedicat bolnavii de tifos din Moldova, în timpul Primului Război Mondial. După intrarea României în război, Regina Maria s-a dedicat activitătii de ajutorare a răniţilor, purtând binecunoscutul costum de infirmieră, cu crucea albă de email la gât, atârnată pe o panglică portocalie.
Femeile în război și pace – Regina Maria a României (2)
Emanciparea femeii ca element constitutiv al modernizării societăţii româneşti, descrie în timp un parcurs complicat, condiţionat în bună măsură de structuri de mentalitate, dar şi de neconcordanțe aferente politicului sau economicului. Condiţiile naţionale au determinat femeile române din Transilvania să lupte în primul rând pentru emancipare naţională, în timp ce în Vechiul Regat s-au promovat obiectivul culturalizării femeii, drepturile civile şi politice. Îngemănarea de elemente novatoare cu moştenirea actului filantropic şi de caritate asumat de reprezentantele marilor familii boiereşti din Ţările Române a particularizat cazul românesc în context european şi a dus la recunoaşterea drepturilor cetăţeneşti ale femeii. Regina Maria a sporit nu doar capitalul de imagine al ţării noastre, ci a însemnat o pledoarie convingătoare pentru poziţia României în faţa celor care aveau puterea de a modela înfăţişarea postbelică a Europei. Acesta este exemplul cel mai înalt de devotament față de interesul național român, dar și de emancipare a femeii.
MMB – Mihai Viteazul
În cadrul anului Centenar 2018, Muzeul Municipiului București a organizat expoziția temporară „Fizionomii Unificatoare «Toți în Unu» – Povestea unui proiect de țară”, ocazie cu care a fost reconstituit și chipul marelui voievod, pe baza măsurătorilor antropometrice și a fotografiilor antropologice realizate, în anul 1920, de către profesorul de anatomie Francisc Rainer, de la Facultatea de medicină din Iași, și descoperite în arhiva Institutului de Antropologie care, astăzi, îi poartă numele. Realizarea efectivă a reconstrucției faciale a lui Mihai Viteazul s-a derulat în mai multe etape, de-a lungul a doi ani, iar de realizarea sa s-a ocupat Radu Tudor Panait. Filmul spune povestea acestei personalități emblematice a istoriei românilor ce a avut o contribuiție decisivă la procesul de construcție a statului național unitar român.
București – Capitala României Mari
Bucureștiul, format ca oraș în jurul Curții Domnești în veacul al XV-lea, devine de facto Capitală atunci când Mitropolia se mută de la Târgoviște pe malurile Dâmboviței. Orașul devine scena importantelor tranformări politice ale Munteniei și cunoaște curând liberalismul, un un fenomen specific bucureștean și, implict, muntean. Semnarea Tratatului de la Trianon și recunoașterea Unirii, aplicarea reformelor promise, organizarea festivităților încoronării Regelui Ferdinand sunt doar câteva dintre evenimentele care au marcat scena politică românească în debutul deceniului al treilea al secolului trecut. Este momentul în care Bucureștiul își leapădă haina medievală pentru a o îmbrăca pe cea modernă, tânără și suplă, se transformă într-un oraș care va crește pe verticală, devenind un oraș european.
Evrei eroi în Primul Război Mondial
Filmul documentar ,,Eroi evrei în Primul Război Mondial” se concentrează pe aportul semnificativ al minorității evreiești în teatrele de operațiuni românești din Primul Război Mondial (1914-1918). Primele participări ale evreilor la bătăliile românești sunt menționate încă din perioada Războiului de Independență (1877-1878) când sergentul Mauriciu Brociner și căpitanul Valter Mărăcineanu au luptat la Grivița. În prima conflagrație mondială, la care România participă între 1916-1918, 23.000 de evrei din cei aproximativ 250.000 care trăiau pe teritoriul statului român în acel moment se înrolează în armată.
Artiști evrei Primul Război Mondial
La sfârşitul războiului avem o declaraţie importantă a Regelui Ferdinand: „am ajuns demult la convingerea şi sunt mulţumit să constat că nu m-am înşelat. Că toţi locuitorii de pe pământul român, fără diferenţă de rasă şi origine, sunt animaţi de aceleaşi sentimente înalte de fraternitate”. Această declaraţie venea ca un fel de recunoaştere a meritelor tuturor celor care participaseră şi dăduseră o mână de ajutor la războiul de întregire, fiind special direcționată către minoritățile ce ajutaseră la îndeplinirea lui. Chiar și în vreme de război, sau mai târziu de pace, numele României a promovat în lume împreună cu numele creatorilor și artiștilor săi plastici.
Strada Lipscani – motorul comerţului bucureştean
O specificitate a orașului preindustrial românesc îl reprezintă caracterul comercial permanent care, alături de cel meșteșugăresc, fac din acesta centrul de schimb pentru spațiul rural din jurul său. Aici se găsesc atât propriile produse cât și mărfuri aduse de la mare distanță. Filmul prezintă istoria în imagini a unei străzi importante din inima orașului, care crește odată cu acesta și se transformă, modificând la rându-i obiceurile pe care le aduce mai întâi din Orient, apoi din Occidentul manufacturier. Iar povestea străzii este dată de povestea negustorilor de aici care au avut un important impact asupra dezvoltării societății românești moderne, punând umărul la creșterea cultural-urbanistică a Capitalei.
Muzeul Municipiului București îi invită pe toți cei interesați să vizioneze toate cele zece filme dedicate Centenarului. Acestea sunt disponibile aici:
http://muzeulbucurestiului.ro/centenar.html. Ele completează fericit segmentul oferit recent în care sunt inserate, de asemenea, 14 filme documentare cu imagini vechi, din arhiva instituției, care însă aduc un plus excelent de informații față de cele oferite prin expozițiile permanente și tematice, temporar închise până la ridicarea stării de urgență: http://muzeulbucurestiului.ro/cinema-museion.html.
Vizionare plăcută!
