Nimic de făcut : Vâlcea – Gyor 20-29

234 0

Și a fost Gyor ! – Prea bună, prea ca la Mondiale.

Când cu zece minute înainte de inceprea meciului aproximativ 100 suporteri maghiari au început să bubuie tobele și să cânte organizat, iar galeria vâlceană le-a răspuns prompt și asurzitor cu “ Ramniiicu Vâlcea, Ramniiicu Vâlcea” , era clar că rivalitatea dintre cele două orașe este încă la nivel maxim. Gyor nu câștigase niciodată la Vâlcea și s-or fi gândit unguroaicele că dacă nu acum, atunci când, în timp ce gazdele probabil că , în secret, își puneau speranțe într-o mare surpriză. Pe teren, ambiție extremă, două apărări “ la meserie” , ratări și de-o parte și de cealaltă și două portarite excelente. Așa că în minutul 15 este 5-5, același scor în minutul 21 , cu aceleași apărări încrâncenate și cu barele porților în prim-plan. Amorim face 6-5 , apoi ridică brațul să-și arate mușchii că Popeye Marinarul și parcă valcencele se sperie. Olive din poartă lui Gyor, adică Eva Kiss, apară în continuare formidabil, Oftedal face tot jocul în atac, în timp ce, pe atacurile Valcii, Glibko e mereu întâmpinată pe aruncare. Iar când, în sfârșit, reușește să tragă la poartă, mingea zboară peste,în oftatul sălii arhipline. E greu să treci de apărarea unguroaicelor, este un adevărat zid înalt pe centru, iar pe extreme Lopez și Norgaard nu-și fac treaba, ratând mai mereu fiecare oportunitate. Se termină 6-10 prima repriză, cu cele două arbitre nemțoaice fluierate copios de un public din ce în ce mai nervos.

După pauză, Kristina Liscevic încearcă un marcaj la Oftedal, intră și Florica, dar jocul curge mai mereu în favoarea Gyor-ului, cu Amorim și Kristiansen marcând la foc automat , din față unei apărări care a renunțat să mai lupte că în prima repriză. Se înscrie mai des, e 14-17, uite acum e 16-23, dar se întâmplă și ceva brambureală pe podea, la care contribuie un arbitraj cel puțîn ciudat . Vâlcea joacă 10 minute în inferioritate , la a cincea eliminare sala ia foc, pumnii se agită în aer, iar vorbele de duh către nemțoaice se înmulțesc exponențial. Gândul mă duce în trecut , la Hypobank și la prietenul Gunnar Prokop, probabil cea mai urâtă persoană care a călcat prin Sala Sporturilor din Vâlcea, dar în cele din urmă lucrurile se liniștesc. Pentru că , pur și simplu, Gyor este mai bună la ora actuală și nimeni nu poate contrazice acest lucru. La final este 20-29. Valcenii din galerie se repliază și încearcă o mică răzbunare “ Rooomania “ , “ Rooomania”, dar vecinii în verde aruncă clasicul “ Ria, Ria, Ungaria “ , apoi toată lumea merge la culcare, fiecare cu calculele lui. Vâlcea cu gândul la campionatul intern și la meciul cu CSM București, iar Gyor începe să viseze la prietenul Martin Ambros de la Rostov pe Don.

Și au fost arbitrele ! Două maimutici în criză de banane, care au făcut praf meciul.

Articol de Gabriel Săndulescu

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *