La 28 iunie 1940 s-a stins visul României Mari și nu puțini sunt cei care spun despre acea zi că a fost cea mai neagră din istoria țării noastre.
România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru, cunoscut ca Basarabia, dar și din partea nordică a Bucovinei.
În cazul în care retragerea nu s-ar fi făcut în termenul impus de patru zile, România era amenințată cu războiul.
Aceste evenimente s-au petrecut în context geopolitic mai larg, în care, prin pactul Ribbentrop-Molotov, din 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică își împărțiseră sferele de influență teritorială, în Europa de Est, după care, tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania hitleristă, la 1 septembrie 1939.
La 17 septembrie 1939 are loc invazia sovietică a Poloniei.
Documentele acelor vremuri ne arată că în 27 iunie 1940, la Consiliul de Coroană, majoritatea celor prezenți au optat pentru cedarea Basarabiei.
S-au opus: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu.
Consiliul de Coroană avea loc în condițiile în care, cu o zi înainte, Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe al URSS, Viaceslav Molotov, îi prezentase ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, documentul ultimatumului (foto).
Pe această cale, Moscova cerea ”retrocedarea” Basarabiei, dar nu numai atât, România trebuia să cedeze și partea de nord a Bucovinei.
Contextul politic și militar era foarte grav. Practic, România nu mai avea garanții de securitate. Franța capitulase în fața Germaniei, pe 22 iunie 1940, iar Marea Britanie își retrăsese trupele, în fața ofensivei germane din Vest.
Nu în ultimul rând, pe 2 iunie, Berlinul avertizase România că trebuie să înceapă negocieri cu URSS, dacă vrea garanții de securitate din partea Germaniei.
Pe 28 iunie 1940, la ora 9 dimineața, populația României este informată oficial de existența acestui ultimatum și de faptul că Bucureștiul l-a acceptat.
În plus, se anunță ordinul de evacuare pentru Armată și pentru administrația din teritoriile revendicate de sovietici.
În lucrarea O istorie sinceră a poporului roman (Univers enciclopedic, Bucureşti, 1997), istoricul Florin Constantiniu detaliază traseul teritoriilor ocupate:„Nordul Bucovinei, ţinutul Herţa, părţile de nord şi de sud ale Basarabiei au fost incorporate RSS Ucrainene, iar restul Basarabiei a fost unit cu o parte a RSSA Moldoveneşti, din stânga Nistrului (cealaltă parte a fost şi ea integrată Ucrainei) şi au constituit RSS Moldovenească (2 august 1940). Basarabia era astfel dezmembrată, pierzându-şi unitatea teritorială”.
Dar dincolo de toate cele petrecute în spatele ușilor închise, un lucru este clar: cifrele și arhivele nu pot vorbi totuși despre tragedia petrecută în acele zile – peste 200.000 de oameni din Basarabia și din Bucovina de Nord s-au refugiat în România.
Sursa: www.historia.ro
Foto: Bucureșteni rugându-se, în momentul în care sirenele anunțau pierderea Basarabiei.
Un documentar de Mihaela Iliescu
Pingback: Aniversare 3 ani - clubul de lectură „Emilia,cărți&cafea” - Emilia Chebac