Sărbătoarea Schimbarea la Față a Domnului datează de la începutul secolului al IV-lea, atunci când Sfânta Împărăteasă Elena a zidit o biserică pe muntele Tabor. În documente, sărbătoarea începe să fie menționată din prima jumătate a secolului al V-lea, iar mai târziu s-a generalizat odată cu hotărârea luată de Papa Calist III. În calendar ortodox 2020, ziua este însemnată cu cruce roșie pe data de 6 august.
Pe muntele Tabor, pe când Iisus se ruga, apostolii, moleşiţi de somn, tresar deodată la o privelişte nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul, faţa Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe că zăpada. Dar, imediat, au parte de un lucru şi mai neobişnuit: în această lumină, doi bărbaţi stau de vorbă cu Iisus despre patima şi moartea Sa în Ierusalim. Este vorba despre marii proroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Schimbarea la față – Obrejenia sau Probejenia, denumiri din popor Semnificaţia tainică a acestei sărbători este vederea lui Dumnezeu şi transfigurarea omului, posibilitatea lui de a se îndumnezei încă din viaţa aceasta. În popor, această sărbătoare este prăznuită pe data de 6 august şi este privită şi ca începutul toamnei.
Schimbarea la Faţă mai este numită şi Obrejenia, denumire ce vine din slavonă şi înseamnă transformare, schimbare. Denumirea în limbă greacă a sărbătorii este Metamorphosis (transfigurarea). Sfântul Antim Ivireanul o numeşte sugestiv Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos.
Cu acest prilej Curierul de Râmnic a participat la slujba deosebită la care Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a săvârșit, împreună cu un sobor de preoți Sfânta Liturghie.
Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie a reamintit credincioșilor prezenți că în Catedrala Arhiepiscopală Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, se află racla cu părticele din moaștele Sfântului Nichifor cel Lepros, cel care s-a arătat a fi ocrotitor şi izbăvitor în vremea epidemiei de Coronavirus, în mai multe biserici din Bulgaria și Grecia.
Corina Enache
