„Cea de-a IX ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor va avea loc în condiții specifice, dictate de pandemie, de imposibilitatea eminescologilor de a veni la Chișinău”

42 0

Acad. Mihai CIMPOI: „Cea de-a IX ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor va avea loc în condiții specifice, dictate de pandemie, de imposibilitatea eminescologilor de a veni la Chișinău”

Începutul lunii septembrie, ne anunța opt ani consecutiv despre desfășurarea unui eveniment de anvergură pentru iubitorii și îngrijitorii creației marelui Eminescu – Congresul Mondial al Eminescologilor, inițiat și găzduit de academicianul Mihai Cimpoi, eminescolog, cristic și istoric literar, membru de onoare al Academiei Române, transmite Romanian Global News, citând Serviciul de Presă al AȘM.

Nimeni nu știa și nici nu bănuia că flagelul coronavirusului se va întinde pe o perioadă atât de lungă și nu se va lăsa dus. A mai rămas doar câteva zile până la ziua organizării congresului, cu care erau obișnuiți oamenii de cultură, știință, literatură, artă nu doar din R. Moldova dar și de peste hotare. Cu siguranță, mulți dintre cei care și-au dorit să revină pentru noi întâlniri, pentru noi discuții, pentru nou schimb de experiență la Academia de Științe a Moldovei, se întreabă acum cum va fi organizată ediția a IX-a a Congresului și dacă va avea loc, în general.

Serviciul de Presă al AȘM i-a solicitat academicianului Mihai Cimpoi un interviu, din care vom afla mai multe detalii despre modalitatea desfășurării Congresului Mondial al Eminescologilor din acest an, dar și alte curiozități.

Domnule academician Mihai Cimpoi, pentru că suntem de luni bune izolați din cauza infecției pandemice, suntem curioși să aflăm cum va fi organizată ediția curentă a Congresului Mondial al Eminescologilor și dacă, în general, va avea loc?

Bineînțeles că cea de-a IX ediție a Congresului Mondial al Eminescologilor va avea loc în condiții specifice, dictate de pandemie, dictate de imposibilitatea eminescologilor de a veni încoace, la Chișinău, pentru a fi prezenți, dar dispunem de mijloacele electronice, facem în regim online și, bineînțeles, că avem la dispoziție toate cărțile pe care le vom lansa în cadrul congresului. Anul acesta, Congresul are o mică restanță. E vorba de comunicarea cosmonautului Dorin Dumitru Prunariu, care trebuia să vină, să vorbească despre Eminescu și cosmos, tema cosmosului în creația lui Eminescu. Nu a făcut-o, dar de data aceasta ne trimite online comunicarea sa și va fi prezentată la Academia noastră, în ziua de 31 august, în cadrul tradiționalelor prelegeri despre limba română care se țin la noi, în fiecare an. El va îmbina comunicarea sa despre Eminescu cu celălalt aspect, limba română. Va vorbi despre limba română cum sună în spațiu și cum sună în cadrul reuniunilor internaționale, la care participă Domnia Sa, dat fiind că este membru în comisia UNESCO, într-o comisie mare de tot, care se ocupă de explorarea spațiului în continuare, despre promovarea imaginii spațiului și problemelor legate de explorarea spațiului, va îmbina aceste două aspecte. Deci, va fi simbolic începutul Congresului Mondial al Eminescologilor din acest an.

Acest eveniment a devenit unul de rezonanță, prin personalitățile care vin la acest congres, pentru toți oamenii de cultură și știință, nu doar pentru țara noastră, dar și pentru cei din țările participante. Să înțelegem că, într-un alt format, modificat, mai specific, ideea congresului va fi realizată?

Da. Deci, vor fi lansate mai multe cărți eminescologice din România. Este vorba de o carte foarte importantă eminescologiei, care devine deja la data apariției, o carte de referință. Vorbim de un volum scris de Zenovie Cârlugea „Mihai Eminescu – Dicționar Esențial. Oamenii din viața lui”, despre oamenii cu care el a venit în contact, cu care a comunicat el atunci, inclusiv cei care l-au ajutat financiar. Sunt lucruri foarte interesante în această carte și Zenovie Cârlugea a dăruit-o Centrului nostru, Mihai Eminescu. Deci, mai e o carte nouă a eminescologului Tudor Nedelcea de la Craiova, o carte care se cheamă simplu „Eminescu”, în care autorul a adunat toate studiile sale despre Eminescu, inclusiv despre manifestările care au avut loc la noi, la Centrul Academic Internațional Eminescu, la Chișinău, o carte masivă, de o mie și ceva de pagini, apărută la o editură bucureșteană de prestigiu.

Alte două cărți sunt legate de activitatea mea. Este vorba de cartea lui Titu Maiorescu „Epoca Eminescu”, deci, nu e cartea mea, este doar îngrijită de mine, în care am adunat absolut toate materialele referitoare la Eminescu pe care le-a scris Titu Maiorescu care nu se limitează doar la marele său studiu, Eminescu și poeziile lui scrise în anul morții lui Eminescu, ci și corespondența, alte reviste pe care le-am găsit în revistele vremii. Deci, fragmente din jurnalul lui Titu Maiorescu, în care se referă la Eminescu, lucruri foarte interesante, de fapt, este un pionierat editorial, până acum nu s-a editat așa ceva. Și cea de-a două, este o broșură, un volum mai restrâns, de 100 de pagini intitulat „Titu Maiorescu și lumea noastră postmodernă”, care a apărut la Editura „Biblioteca din Târgoviște”, cu care noi avem relații deosebite, după cum se știe, și cartea se lansează aici în premieră absolută. Vom lansa și o ediție bibliofilă – Mihai Eminescu „De ce nu-mi vii. Poezii de dragoste”. Sunt 60 de poezii selectate de mine, apărute la editura „Gunivas”, o ediție de suvenir, de dăruit celor îndrăgostiți de Eminescu și îndrăgostiților în general.

Ceva apariții ale eminescologilor din alte țări, prezenți, de obicei, la Congres?

Bineînțeles. Despre Eminescu se scrie și în alte țări. Anul acesta lansăm o carte a eminescologului, profesorului Giuseppe Manitta din Italia „Mihai Eminescu. E la „Letteratura italiană. Ricezione e confronti”, apărută în Italia cu câteva studii comparate. Iată în felul acesta se va desfășura Congresul Mondial al Eminescologilor și manifestările legate de ziua limbii române, dat fiind că atât Titu Maiorescu, cât și Eminescu au promovat limba română. Titu Maiorescu s-a ocupat cu promovarea noii ortografii în cadrul Academiei, iar Eminescu a vorbit despre limba română ca despre sanctuarul ființei noastre naționale.

Domnule academician, că tot ați vorbit despre limba română. Suntem în preajma Sărbătorii Naționale, Limba Noastră cea Română, pe care o marcăm în fiecare an de 31 august. Dumneavoastră ați fost și sunteți un mare îngrijitor, slujitor și promotor al limbii române, iar de trei decenii încoace, împreună cu alte personalități ale elitei culturale, faceți referință neobosit la cât e de importantă cunoașterea și vorbirea corectă a limbii române. Suntem iată la un alt 31 august. Ce reprezintă astăzi limba română, la o distanță de trei decenii?

Limba română trebuie să aibă statutul care i se cuvine, statut de limbă oficială și, bineînțeles, trebuie să își ocupe locul pe care l-a dorit și Eminescu, locul de preoteasă, locul de stăpână.

Ați spus că „trebuie”, dar este?

Nu este încă. Deci, până acum în Constituție avem o altă denumire, mai e mult de făcut, deși, Slava Domnului, în învățământ ea este prezentă ca limbă română, în institutele de cultură, dar trebuie vorbită mai corect mai bine, așa cum spunea marele Grigore Vieru „E o datorie patriotică să ne vorbim limba corect”.

Și în final, Domnule academician, nu pot să nu vă întreb. Congresul Eminescologilor vine odată cu ziua Dumneavoastră de naștere. În cadrul acestei reuniuni ale iubitorilor lui Eminescu erați sărbătorit într-un cadru festiv și Dumneavoastră. Cum veți marca anul acesta ziua de naștere?

În deplină singurătate. Nu mizez să fie nimic deosebit, așa pe amploare. Voi sta la masă, voi scrie în continuare. Chiar de ziua mea orele matinale îi sunt consacrate lui Eminescu, în fiecare zi citesc câte ceva din Eminescu.

Vă mulțumesc.

A consemnat:

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *