Doamnelor, domnilor, bună ziua, din nou, la‚ Curierul de Râmnic”, la una dintre conferințe, dezbateri sau, pur și simplu, una dintre întâlnirile prietenești, dar, desigur, pe teme politice. Invitații noștri de astăzi:
Domnul Victor Giosan, bine ați venit! Să spun, totuși, că sunteți expert al Uniunii Europene, cu sediul la Chișinău, astăzi, că sunteți membru al Biroului Național PLUS, responsabil de strategie politică și de campanii electorale, coordonator regional al Regiunii Sud-Vest Oltenia
Victor Giosan: Mulțumesc mult pentru invitație.
Domnul Constantin Ene, cunoscut dumneavoastră prin faptul că scrie zilnic câte o tabletă în „Curierul de Râmnic”, membru al Biroului Județean PLUS Vâlcea și candidat al Alianței USR PLUS la Consiliul Județean. „Curierul de Râmnic” v-a făcut, printre altele, gazetar, nu numai v-a lustruit pantofii de politician. Bine ați venit, domnule Ene!
Constantin Ene: Bună ziua și mulțumesc pentru invitație.
Prietenul nostru mai tânăr, George Botoran, căruia i-am promis că îl vom chema peste o lună de la data interviului. Iată, s-a făcut luna, dar asta nu înseamnă că nu vom avea un interviu separat, să mai analizăm împreună cum mai vede lumea vâlceană și lumea, în lume. Este și dumnealui membru PLUS, candidat al Alianței USR PLUS la Consiliul Local Râmnicu Vâlcea.
George Botoran: Mulțumesc pentru invitație, mă bucur să fiu aici.
Așadar, domnilor, mai sunt câteva zile până la momentul votului, mi-ar plăcea să derulăm împreună cum s-a petrecut campania asta electorală, dacă a fost ceva diferit față de anii anteriori și ce așteptări aveți de la votul de duminică. Domnule Giosan…
Victor Giosan: Mulțumesc mult. Evident că a fost o campanie cu totul specială. Este prima dată în România democratică, în care niște alegeri sunt amânate, din motivul evident al crizei generate de epidemia de coronavirus. Din această cauză, campania a fost cu totul și cu totul specială. A fost o campanie ciudată, să-i zic așa, pentru că au fost luate foarte multe măsuri de protecție, nu au putut fi organizate întâlniri, candidații au trebuit să vorbească cu cetățenii cu masca pe figură. Deci, o campanie cu totul și cu totul atipică și sper să nu ne mai întâlnim cu astfel de situații. Cu toate că, probabil, campania pentru alegerile parlamentare de peste două, trei luni, va fi în condiții similare. Acesta este primul aspect, foarte important. În opinia mea, acest tip de campanie, cuplat cu sistemul electoral, într-un singur tur de scrutin, avantajează enorm primarii în funcție. Primarii în funcție au un atu fantastic. Și datorită sistemului și datorită acestei campanii timide, nu aveai cum să o faci altfel. Foarte mult pe social media, din start, trebuie să spun că e un mare avantaj pentru primarii în funcție. A doua problemă, foarte importantă pentru noi, a fost faptul că este primul test de acest gen pentru Alianța USR PLUS, atât pentru PLUS, cât și pentru USR. Alegerile locale sunt cele mai dificile alegeri care există și toate astea au supus la o presiune maximă partidele noastre, atât în perioada negocierilor și realizarea diverselor compromisuri pentru o listă sau alta, cât și ulterior, în identificarea candidaților, pentru a depune liste în cât mai multe localități, în campania electorală, în identificarea celor care să stea în secțiile de vot ș.a.m.d. Presiunea a fost foarte mare, efortul la fel. În final, la nivel global, vreau să vă spun că Alianța a reușit să depună liste în aproximativ 60% din UAT-urile, din România, însă, ca populație, acoperim între 80% și 90%, ceea ce e o performanță pentru două partide, dintre care unul are patru ani vechime și celălat nu are nici doi ani vechime. E o performanță, într-adevăr, remarcabilă. Pe plan local, colegii mei știu mai multe despre această campanie.
Să îl întrebăm pe domnul Ene…Ați fost profund implicat în campanie, cum ați perceput-o la Vâlcea? Cum ați simțit-o dumnevoastră, personal?
Constantin Ene: Noi am început, încă din precampanie, să ne facem foarte cunoscuți în teritoriu, adică ne-am deplasat, am vorbit cu oamenii, să avem un feedback de la ei, să fim pregătiți pentru campania asta, să nu avem surpriza de a nu cunoaște problemele. Însă, așa cum spunea și Victor mai devreme, este o temere, o oarecare frică în a fi foarte aproape de oameni și a comunica cu ei.
Temere din parea cui, ca sa înțelegem și noi. Oamenii se tem să comunice?
Constantin Ene: Din partea oamenilor. Oamenii nu se tem să comunice, se tem să fie aproape unii de alții, să fie aproape, de exemplu, de un grup, din cauza situației actuale. Frica asta se transmite foarte ușor, să știți. Când văd mulți oameni, mai ales când și la televizor se transmite că „astăzi au fost 1700 de cazuri”, nu știu, ieri au fost 1800 de cazuri, ei devin foarte reticenți sau speriați. În același timp, sunt și deschiși să vorbească despre situația actuală
Dumneavoastră credeți că situația COVID va influența votul?
Constantin Ene: Este foarte posibil ca mesajele transmise pe canalele TV sau radio, pe unii oamenii să îi determine să rămână acasă. Să spună: „Decât să mă duc acolo să mă îmbolnăvesc, mai bine rămân acasă”. Și am văzut cazuri, în localități precum Horezu, în care un domn mi-a spus: „Nu merg la vot pentru că îmi este frică, pun mâna acolo pe cine știe ce”. I-am răspuns: ”Da, dar autoritățile s-au pregătit, totul o să fie sterilizat, nu o să aveți probleme”. Au o frică, nu știu de unde a plecat, cred că a fost și multă propagandă să nu se meargă la vot. Din punctul ăsta de vedere, e o mare, mare eroare, dar, trecând peste asta, vreau să vă spun că oamenii vor schimbare, oamenii se îndreaptă către tineri, oamenii nu vor să mai audă de aceleași partide – PSD, PNL, care se rotesc, mereu, între ele. Oamenii vor să dea o șansă partidelor noi, care vin cu profesioniști, oamenilor care nu au mai făcut politică de anvergură. Oameni care au lucrat în multinaționale, bine pregătiți, care au lucrat în afară și au o șansă să dezvolte altfel localitățile. La noi, localitățile au fost creionate de anumite structuri de partid – tovarășul X sau tovarășul Y au răspuns ca pe vremuri:„Să trăiți, am înțeles!”. Adică nu vor să schimbe ceva, să spună „Hai să facem o comună ca afară”. Vor să meargă pe aceeași direcție, pe aceeași construcție.
Practic, nu vrem să ieșim din socialism. Suntem într-un post-socialism, din care nu mai scăpăm, într-o mlaștină.
Constantin Ene: Unii dintre ei, care au o anumită vârstă, încă au sechelele vechii structuri comuniste. Le spun oamenilor: „Ai grijă pe cine votezi!”.
Este, probabil, cea mai gravă situație, cel mai grav atentat la democrație, șansa asta dată primarilor în funcție, să recandideze. Și ar trebui odată, constituțional sau parlamentar, să se modifice durata mandatelor, să se limiteze la maxim două. Există primari în județul Vâlcea, care sunt, de imediat după ‘90, în funcție, vor fi realeși acum, probabil, a șasea sau a șaptea oară. E inadmisibil, când, în 30 de ani, în primărie se dezvoltă toate elementele corupției și antidemocratice posibile. Ce credeți despre asta, domnule Botoran?
George Botoran: Ca să fac o radiografie ușor „conspirativă” a situației de la alegeri, eu o să spun că ei vor să stai acasă. Mă întrebați cine sunt ei? Nici nu trebuie să îi numesc, trebuie doar să faci, cum ar spune englezul, „follow the money”, să te uiți cine profită de pe urma situației, cine are votanți fideli, cine o duce bine, cine s-a îmbogățit în perioada asta, cine beneficiază dacă nu vii la vot.
Și care sunt firmele racordate la finanțele primăriei…
George Botoran: Exact. Va trebui să pregătim alegerile. Noi, la Alianță, nu vrem neapărat să vii la vot, noi vrem să votezi.
Da, pur și simplu, în cadrul mecanismului democratic, votul reprezintă singurul moment în care se execită puterea poporului, a unei persoane.
George Botoran: În legătură cu ce ați zis dumneavoastră despre numărul de mandate, s-ar putea interpreta că noi vrem să luăm șansa unui individ capabil de a candida la o funcție a nu știu câta oară, eu aș încerca să găsesc o cale de mijloc, care să convină, fără doar și poate, ambelor părți, dacă candidezi pentru al doilea mandat să fie obligatorii alegeri în două tururi. Un compromis la care m-am gândit pe loc.
Ați introdus o nuanță nouă, care este binevenită, mi se pare foarte corect ce spuneți.
Victor Giosan: Acum, să știți că limitări de mandate pentru autorități locale nu prea există, din ce știu eu, în lumea democratică, însă, într-adevăr, e și soluția Alianței, ce spunea George. De fapt, trebuie să creăm niște mecanisme instituționale care să permită deschiderea democratică și să oprească, cât mai mult posibil, această oligarhizare a administrațiilor locale. Și instrumentul cel mai eficient, pe care l-am folosit mulți ani, vă reamintesc, cred că până în 2012, când au fost primele alegeri într-un singur tur la primari. Ultimele – în 2008, când au fost alegeri în două tururi și am avut răsturnări de administrații în marile orașe sau în comune, foarte des. Pentru că două tururi permit mult mai ușor o astfel de schimbare. Într-un singur tur, unde poți câștiga pe principiul „cine are mai multe voturi, a luat funcția”, poți deveni primar și cu 25%, 26%. Problemele sunt și mai complicate, există în această situație o lipsă de reprezentativitate. Și vă dau un singur exemplu, Gabriela Firea a fost aleasă primar al Bucureștiului de aproximativ 18% din corpul electoral bucureștean. A fost o prezență foarte mică, a luat puțin peste 40% și cam atât. Primarul municipiului nostru a fost ales cu un procent similar. Asta se întâmplă în foarte multe locuri dacă prezența este în jur de 40-45%, obții 30% și ești primul, asta înseamnă ceva în jurul lui 15%. Ori, cu 15% nu ai legitimitatea pe care ar trebui să o ai. E un subiect foarte sensibil și este evident că marile partide, care au un număr foarte mare de primari, care au tot interesul, cum spuneam și la început, se vor opune. Este nevoie de o reformă și, de fapt, o revenire la sistemul practicat cam 20 de ani, între 1992 și 2012. Eu zic că este o revenire absolut necesară pentru sănătatea democrației locale.
Mulțumesc pentru precizările acestea, sunt binevenite. Domnule Ene, dacă ne raportăm la cele auzite aici, înseamnă că vom avea aceiași primari? Suntem condamnați ca la Râmnic, de pildă, să avem aceeași structură a executivului local?
Consranrin Ene: Este foarte posibil. Să vă spun un lucru, noi suntem în campanie, în fiecare zi, USR PLUS procedează așa cum spune legea, adică, chiar dacă suntem 20 de persoane, suntem 6, în grup, la o distanță de 10 metri. Nu mai departe de alaltăieri, în echipa domnului Gutău, am văzut aproximativ 60 de persoane, unul după altul. Era o mulțime de oameni. Cum să te bați cu un om care scoate toate serviciile sau oameni care sunt subordonați, la acțiuni așa ample? Pur și simplu, eu nu înțeleg cum poate să încalce legea. În altă ordine de idei, eu zic că facem o surpriză. La fel cum am procedat și la alegerile europarlamentare, am stat în banca noastră, nu am jignit pe nimeni, nu am deranjat pe nimeni, deși suntem foarte atacați. În toate ziarele „de casă” suntem făcuți praf. Adică, de ce nu ne-am „combinat” cu PNL, de ce nu am făcut nu știu ce alianță, adică mereu se pun în gura noastră vorbe pe care nu le-am spus niciodată. Suntem o alianță constituită la nivel național și vrem să respectăm principiile pe care le avem: meritocrație, vrem să aducem oameni capabili, competenți, care să schimbe administrația publică. Nu înseamnă că noi o să facem minuni, peste noapte. Nu vom face asta, o luăm pas cu pas, să facem lucrurile așa cum trebuie, să fim transparenți, vom arăta oamenilor cum se cheltuie bugetul local, o să arătăm oamenilor proiectele pe care vrem să le implementăm, să arătăm cetățenilor tot ceea ce vom face. Vom fi foarte transparenți, atât la nivel local, cât și la nivel județean. Nu avem ce să ascundem, sunt banii oamenilor, sunt banii contribuabililor, trebuie să fie arătat cum se cheltuie, ce poate fi secret? Vorbeam cu Victor zilele trecute, într-un call, cât s-a cheltuit, din bugetul local, pentru investiții? 7%
De ce nu îl întrebați pe domnul Gutău?
Constantin Ene: Întrebarea a fost pusă de noi, de Alianță.
Și ce răspuns ați primit?
Constantin Ene: Nu am primit nici un răspuns. Același lucru l-am făcut și în perioda stării de urgență. Ne-am oferit noi, cu oamenii pe care îi avem, pentru că sunt oameni foarte competenți, în Alianța USR PLUS, să ne ducem către ei, să stăm la aceeași masă, ne-am arătat disponibilitatea să ajutăm, să facem o echipă comună. În situații de criză, facem lucrurile așa cum trebuie.
Vedeți că domnul Gutău are oameni care urmăresc toate emisiunile și vă treziți cu un drept la replică, adică să aveți grijă de ăia 7% de care ați spus.
Constantin Ene: Păi, e publică..
Victor Giosan: Este o analiză bugetară pentru 2019 și, din resursele disponibile, primăria a investit (în 2019) cam 18 %, dar cifra de 7% e corectă, pentru că restul au fost fonduri europene și un împrumut, care reprezenta cam 44% din întregul volum de investiții. Dar, partea suportată direct de bugetul local, de veniturile bugetului local, a fost de 7,44%. Cum să vă spun, și cifra de 18% este mică. E foarte bine că se folosesc fonduri europene, ar trebui să fie folosite mai mult. Problematic e, totuși, că efortul din bugetul local, alături de celelalte surse, e foarte, foarte mic și că, de fapt, volumul de investiții ar trebui să fie mult mai mare.
De acord cu dumneavoastră. Domnule Botoran, Alianța USR PLUS are vorba asta, rămasă celebră „Fără penali în funcții publice”, lucru care, întâmplător se aplică, la unii care candidează. Ce e, dom’le, cu vorba asta?
George Botoran: Se referă la unul dintre atuurile noastre, pe care le avem în fața celorlalte partide. Noi nu propunem niște indivizi nerealizați, a căror șansă este să facă politică. Avem destule exemple, îi vezi din secunda în care deschid gura și după ce ținută au. Majoritatea candidaților noștri sunt oameni care s-au realizat profesional și care arată, de la distanță, că nu depind de succesul în politică. Și asta este, pentru mine, o garanție, că se va face și treabă, după aceea, nu doar un joc de glezne, în folos propriu. Dacă e să facem o parelelă cu domnitotii fanarioți, trebuie să dai uiumul și să ți-l recuperezi după ce câștigi, nu după ce ai concurat. Adică, se pune problema că îți cumperi locul și trebuie să îți iei banii inapoi, că este o investiție, chiar dacă este una imorală. Referitor la alegeri, eu am tratat și într-un articol acest aspect, în România, am senzația că alegătorul vrea să îl nimerească pe învingător, ori alegerile democratice și nu cele pentru premul întâi, sunt despre cine te reprezintă. Ar putea fi benefic, ca la următorul rând de consilieri, să fie împărțite în mod egal cele 23 de poziții, între primele trei partide. Asta ar însemna că nu mai este monopol și că nu mai faci tu, ca primar, într-o singură direcție, ce vrei. Dacă te uiți pe schema primăriei, consilierul este deasupra primarului. El votează și primarul pune în aplicare, nu invers. Nu îl votează primarul pe consilier. Acum, fac o mică paranteză și îmi iau un angajament că, după ce voi ajunge consilier, nu vor mai fi toate proiectele propuse de primar. În cel mai rău caz, vor avea două nume la bază, al meu și a dânsului. Eu mă văd deja acolo, în Consiliu, am fost la ședințe..
Ne presează mult, pe toți, personalitatea asta dominantă, de mascul alfa, a domnului Gutău.
George Botoran: Nu știu dacă este o personalitate alfa, dar în toate ședințele la care am asistat sau la care m-am uitat online, inputul Consiliului Local, în care ar trebui să fie niște oameni care să îl sfătuiască, este de a aproba, nu știu dacă s-a abținut cineva.
Păi, da, dar dacă am merge pe firul roșu al discuției noastre de până acum, realegerea domnului Gutău nu este decât o consecință a proastei organizări democratice a alegerilor, în care primarul ales are prima șansă, nici nu își face campanie, astfaltează străzi și demonstrează tuturor că el face, nu stă de alegeri, el lucrează, spre binele cetățeanului.
George Botoran: Asta cu „binele cetățeanului” este subiectivă și greu tangibilă. Poate că dânsul este bine intenționat în ceea ce face și are grijă să întreprindă niște acțiuni rapide, cu impact imediat: ”Am pus borduri, am pus asfalt, este acum, nu este la anul, nu promitem locuri de muncă”. Dar, ce este cu adevărat important, când administrezi o localitate, e să te uiți la rezultate și cifre. De ce emigrează vâlcenii în Sibiu și nu invers? De ce nu vin bucureștenii, care s-au realizat deja profesional, care au plecat din Vâlcea, ca absolvenți de liceu și s-au stabilit acolo? De ce nu se întorc aici, să-și facă un cartier de IT-iști bogați? De ce nu se întorc expații în Vâlcea? Cei din diaspora, de ce nu revin acum, că ar fi o schimbare? Ce îi reține pe acești oameni să se întoarcă? Mă uitam într-un top al localităților, deși noi stăm bine, ca produs pe cap de locuitor, stăm foarte prost la impozit generat, adică noi muncim…pe nimic, cam așa se traduce. Și, într-un top al localităților în care să îți deschizi o afacere, în care să prosperi sau de orașe primitoare, ziceți-i cum doriți, Râmnicul este pe la poziția 29. Dacă ne comparăm doar cu județele limitrofe, s-ar putea să vedem că suntem buni, dar dacă ridicăm privirea un pic mai departe, suntem spre coadă.
Eu v-aș putea răspunde, în două vorbe, la nedumerirea dumneavoastră, pentru că județul Vâlcea reprezintă un teritoriu autarhic, în care banii circulă între membrii aceleiași familii sau acelorași familii, în care persistă lipsa de deschidere față de investiție și lipsa de participare la masa comună a investițiilor și a împărțirii banilor, respectiv a profitului. Și, exact asta se dorește, ca orașul să rămână închis, de unde a venit și PNL cu o idee deșteaptă, să deschidă orașul. Orașul e, teoretic, deschis, dar autarhia ne împiedică și îi împiedică pe alții să vină, să își depună banii și să scoată profit, din Vâlcea. Practic, Vâlcea este o republică autonomă, în cadrul Republicii România, în acest moment. Democratizarea ei, schimbarea de care vorbiți, e mai mult decât o necesitate, e o datorie civică a fiecăruia dintre cetățenii acestui județ, părerea mea, dacă îmi permiteți…
Victor Giosan: Nu pot să vă contrazic. În ultimele trei zile am fost, împreună cu Dacian Cioloș, într-un turneu în Oltenia, început în Râmnic și terminat, astăzi, în Slatina. Și, problema fundamentală, inclusiv pentru Craiova și pentru Dolj, care este un județ mult mai mare – Craiova este unul din primele zece orașe ale României, este exact ceea ce ați subliniat foarte bine, această capturare a economicului și a socialului dintr-un județ. Dacă e să ne comparăm cu celelalte județe din Oltenia, Vâlcea încă este într-o situație mai fericită. Sunt județe, cum este Oltul sau cum este Gorjul, care sunt complet capturate. Problema findamentală este că, fără investiții, din exterior, fără conexiuni de infrastructură, această capturare și acest control vor continua. Dacă este să analizăm politicile de dezvoltare din ultimii 20 de ani, în județul Vâlcea, vom constata două lucruri: primul lucru a fost obsesia de a păstra structurile economice vechi, de tip socialist și de a nu privatiza, de a nu crea situații favorabile pentru investitorii, fie străni, fie români, din afara județului, privați; al doilea a fost, evident, ideea asta, de a neglija complet problema conectivității, prin marea infrastructură. Îmi aduc aminte că, la începutul anilor 2000, Consiliul Județean considera că Vâlcea nu are nevoie de autostradă, pentru că, dacă lumea se deplasează pe autostradă, în județ, nu se mai duce să viziteze stațiunile sau alte obiective turistice. E foarte greu de spus dacă aceste viziuni erau intenționat închise, în sensul a ceea ce ați spus sau, pur și simplu, era o chestie de necunoaștere. Însă, indiferent dacă e una sau alta, ele au existat, și-au pus amprenta pe dezvoltarea județului, vedem ce s-a întâmplat cu Oltchim, vedem ce s-a întâmplat cu CET-ul, vedem ce se întâmplă cu Soda, care, chiar dacă este privatizată și a fost salvată de un investitor străin, până la urmă, contextul județului i-a adus într-o situație extrem de dificilă. Toate aceste lucruri arată că, dacă nu ai o administrație care să fie deschisă și să permită această competiție și această conexiune a județului, atunci lucrurile sunt strict controlate. Spunea George de Sibiu, haideți să comparăm ce competiție economică există acolo, ce libertate individuală, pentru că șansele și oportunitățile economice oferă mult mai multă libertate și care este situația în Vâlcea. Dar, ne putem duce în Olt, unde e mult mai dramatic. Sau în Teleorman. Sau în Vrancea. Și lucrurile sunt, astfel, de 10-15 ani. Eu am avut ocazia să lucrez în mai multe județe, prin 2004-2005 și, deja de atunci, diferența între Sibiu și Vrancea era enormă, din acest punct de vedere, al controlului. Este o miză enormă și exact asta este ceea ce dorește Alianța USR PLUS să facă – să desfacă aceste încrengături economico-politice, să deschidă comunitățile, să le ofere șansa de a se dezvolta și de a se integra într-o Românie cât mai europeană.
Da, ce bine ar fi să vină Europa aici. Deocamdată, noi trăim într-un voievodat, mai degrabă, în care profitorul autarhiei de care vorbeam este el, voievodul, alături de clica ce îl susține la putere. E drept că boierii pot fi ticăloși și, în istoria României, întotdeauna boierii l-au trădat, la un moment dat, pe voievod. Cred că ne aflăm în anul marii trădări, în care boierii îl vor trăda pe voievod. E predicția mea pentru aceste alegeri, în Vâlcea.
Constantin Ene: Haideți să facem o paralelă. În 1907, românii cereau pământ, vă aduceți aminte?
Da, tocmai mă născusem, țin minte, ca și acum…
Vă aduceți aminte toate poveștile legate de acele timpuri, țăranii voiau pământ. Acum, românii vor locuri de muncă. Românii nu sunt îngrijorați numai de ziua de mâine, sunt îngrijorați că nu au cu ce să își plătească facturile…
Păi, înseamnă că nu mănâncă asfalt sau borduri sau locuri de joacă…sau sensuri giratorii..
Victor Giosan: Sau pavele..
Constantin Ene: Problema noastră, generală, a județului Vâlcea, este lipsa locurilor de muncă. Noi am fost prin toate localitățile și 99,99% din oameni au spus: „Vrem locuri de muncă”. „Copii noștri au plecat afară, noi suntem singuri”. Erau doi bătrâni, de la Nicolae Bălcescu, care aveau ambii copii plecați în Germania. Și i-am întrebat de ce nu se întorc, pentru că se face o făbricuță acolo, de ambalat zahăr vanilat. Și mi-au spus:”Păi, ce să facă cu salariul minim pe economie? Și ce să facă lângă noi, aici? Bun, vin să lucreze pe 1500 lei, cât le dă omul ăsta, dar..”. Mai sunt și alte lucruri de apreciat. În primul rând, calitatea vieții, care nu înseamnă că vine cineva și oferă 1500 lei salariu. Înseamnă, în primul rînd, ca omul să aibă infrastructură, să aibă asfalt, să aibă apă, canal, să aibă acces la utilități, la gaze, să aibă locuri de muncă bine plătite. În al doilea rând înseamnă să fie aproape de orice centru, de spital, de exemplu.
Asta mă gândeam, că am citit ce ați scris la noi în ziar, să aibă o securitate a persoanei, din punct de vedere medical. Ori, Vâlcea, se pare că e unul dintre puținele județe în care salvările se mișcă repede, dar, oricum, oamenii mor la spital. La spitalele din Vâlcea, salvările ajung la timp, cu sirene, cu tam-tam, dar oamenii mor. Gradul ăsta de mortalitate a bolnavilor internați, nimeni nu îl ia în considerare. De ce mor atâția oameni, la Vâlcea, în spitale? Nu în situația de COVID, așa, din diverse boli? Înseamnă că sistemul medical e la pământ, că medicii sunt slab pregătiți, înseamnă că nu investim destul, înseamnă că păduchii ăștia, pe car îi găsim în spital, sunt consecința îmbogățirii peste măsură a unor oameni de la putere, care nu văd interesul comunității. V-ați pus întrebările astea vreodată? Alianța și le pune?
Constantin Ene: Noi am avut discuții în Biroul Național, în Comitetul Politic al USR, la noi în județ chiar, legate de cum putem să ajutăm, cum putem să dezvoltăm, iar, aici, este o chestiune foarte importantă, cum poți să ajuți? Dacă ai oameni pricepuți, dacă ai oameni care știu să facă aceste lucruri și pot veni din exterior, din societatea civilă, nu trebuie să fie membri de partid, să participe și să construim acest lucruri împreună. Nu trebuie să fim doar oameni politici acolo, ca să fim bine înțeleși. În partea civică sunt oameni foarte, foarte bine pregătiți. Noi am avut săptămâna trecută o discuție legată de copiii cu autism, știți că la noi este un centru, „Mara” se numește. Acest nume a fost dat după numele unui copil cu autism. Mama copilei s-a zbătut foarte mult să țină acest centru în viață, pentru copiii cu autism, copiii cu dizabilități, care au fost vitregiți, de-a lungul timpului, vorbim de cei care sunt în cărucior, de cei care sunt paralizați. Sau, vorbim de oameni care sunt în cărucior, poate au avut un accident, trebuie să le dăm o șansă. Am auzit că nu sunt rampe pentru accesul în diferite instituții. La șomaj, de exemplu…
Domnule Ene, eu nu am nimic împotriva copiilor cu autism și a oamenilor cu handicap, dar eu cred că trăim într-un județ, în care, niște „autiști” ne conduc și noi, cu toții, suntem în situația de a fi handicapați, de a avea probleme, din cauza modului lor de a fi, de a conduce. Păi, nu înțelegeți că dumneavoastră vorbiți despre locuri de muncă, iar administrația vă dă pavele? Dumneavoastră vorbiți despre nevoia întoarcerii tinerilor absolvenți acasă, iar Consiliul Județean vă dă drumuri asfaltate, pietruite, pe unde circulă odată la cinci zile o mașină? Și toată lumea se bate cu pumnul în piept, dar nu face nimic pentru cetățeanul ăla? Când, oamenii ăștia, pe care îi reprezentați dumneavoastră, se vor trezi și vor spune: „Trebuie să mă duc să votez, pentru că votul meu contează și să mă duc să îl iau de gât pe ăla, pe care l-am votat, care nu face ce trebuie!”?
Victor Giosan: E foarte interesant de analizat în bugetul unui consiliu județean, cât se investește în spitale, care sunt în subordinea consiliilor județene și cât se investește în drumuri. Am să vă dau un exemplu, nu este din Vâlcea, este din județul Tulcea. Am avut recent ocazia să analizez bugetul județului Tulcea și am rămas absolut șocat. Să vă dau niște cifre: în 2019 se investeau 200 milioane lei în drumuri și se cheltuiau pentru sănătate vreo 30 și ceva de milioane lei și, pentru mediu, în județul Tulcea, consiliul județean cheltuia 700 de mii lei. Astea sunt realitățile, pentru că, știți foarte bine, drumurile sunt cele care, de 30 de ani, au făcut averi, în țara asta. Și culmea e că tot nu le avem! Asta este!
Aceasta este gândirea penală a celor care ne conduc. Noi vorbim despre alegeri acum și vorbim despre eliminarea acestora, de la putere, pentru că votul poate produce magia asta, să scoată pe unul, pe care cetățeanul îl presupune nedem de poziția aia, pe tușă. E simplu! Ducându-te la vot, covid, necovid, cu mască, fără mască și votând, vorba dumneavoastră, schimbarea.
Constantin Ene: Noi am avut o discuție foarte interesantă cu un domn parlamentar, în centrul Râmnicului, care a venit și ne-a spus:”Eu o să vă votez. Și știți de ce o să vă votez? Voi sunteți tinerii care nu au primit nicio speranță, în anii anteriori!”. Asta ne-a spus domnul respectiv și i-am întins mâna și i-am mulțumit pentru gestul pe care îl va face pentru noi. Nu știu dacă este real, dar a venit și ne-a spus acest lucru. Pe lângă persoanele în vârstă, care au spus „Trebuie să facem o schimbare, cu tineri și este șansa noastră”. Alianța USR PLUS a venit numai cu tineri, eu sunt puțin mai cărunt, oameni foarte capabili, care pot aduce, atât la nivel local, cât și la nivel județean, o schimbare majoră. Și asta o putem face, pentru că avem foarte mulți bani de la Uniunea Europeană, acele 80 miliarde de euro care vin către România. Nu înseamnă că se dau toți odată sau doar la un județ. Dacă faci proiecte, da, primești niște bani. Dacă nu faci nimic și eu știu, am mai spus-o, până pe 7 septembrie trebuiau depuse proiectele de infrastructură și dezvoltare regională, în zona Sud-Vest. Nu știu dacă s-a făcut acest lucru, dacă consiliul județean a depus aceste proiecte. Încă nu am descoperit. Dar mă voi interesa foarte atent.
Veți fi consilier județean, veți ști.
Constantin Ene. Eu cred așa: eu, Victor, George, dumneavoastră, oamenii care ne privesc, noi suntem aceia care putem aduce schimbarea, suntem aceia care putem da o altă direcție județului Vâlcea, putem să creionăm o direcție sănătoasă, fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de turism, de industrie, de turism montan, monahal, fie că vorbm de ape minerale, pe care o anumită doamnă a pus stăpânire, într-o anumită localitate, din județul nostru. Avem atâtea posibilități și Vâlcea are atâtea posibilități de dezvoltare, nici nu ne putem da seama, dar, așa cum a spus și Victor, banii vin cel mai ușor dacă pui niște asfalt. Vorba unui domn, într-o comună:” Ai măsurat, dom’le, să vezi dacă are grosimea aia?”. Așa a făcut un domn, într-o localitate, s-a dus și a arătat cum se ia asfaltul. Au pus asfaltul pe pământ și, bineînțeles, cum să facă priză acolo? Și le-a spus să ia carota și să măsoare să dacă are zece centimetri.
Și n-avea…avea cinci
Constantin Ene: Bineînțeles că nu avea. Nu au vrut să facă, pur și simplu au ocolit. Au zis:” Avem un proiect, noi trebuie să facem, avem un termen și, dacă depășim, noi pierdem banii..”. Au venit cu niște justificări penibile. Noi facem lucrurile doar pentru a le face? Adică, cum spunea Victor, de Platformă. Pe Platformă, în afară de partea de chimie, care mai funcționează, suferă foarte mult partea de sare, de exploatare, de la Salină, pentru că ei dădeau peste 600 metri cubi de sare, numai la USG. Iar în momentul în care nu mai ai aceeași capacitate de producție și utilajele suferă, oamenii au plecat, au făcut disponibilizări.
Păi, da, pentru că acest este rodul altei gândiri infracțional-manageriale, a unui domn, care a ținut OLTCHIM, ani de zile, la el acasă.
Constantin Ene: Aș putea să pun lucrurile în alt context, ce a făcut clasa politică vâlceană, ca să salveze sau să privatizeze mai devreme Platforma Chimică? Ce a făcut clasa politică vâlceană când s-a distrus Carpatina, când domnul Catramă a venit și a zis că face aici ceva extraordinar? Și a dispărut în doi ani! Ce au făcut politicienii vâlceni? Tot așa vrem să facem și de acum înainte? Votăm aceiași oameni, care sunt și acum la putere? Și acum vor să candideze, să țină frâiele.
Marx și Engels au spus o vorbă mare. Nu știu care din ei, Marx, probabil, că economicul determină politicul. Așa a fost. Economicul de până în 1990 a determinat un anume politic, care, din ‘90 încoace, a determinat tot – politicul, economicul și socialul. Practic, a distrus tot. S-au dat un județ și o țară în mâna unor netrebnici, care nu numai că nu au știu ce să facă, în sensul dezvoltării, ci le-au luat acasă, pe persoană fizică, cum bine zicea celebrul dom Vanghelie. Așa s-a întâmplat cu Combinatul Chimic Râmnicu Vâlcea, pe care domnul Roibu l-a luat acasă și nu mai voia să îi mai dea drumul, așa se întâmplă și cu consiliul județean, unde nemuritorii nu se mai dau duși, așa se întâmplă și cu Primăria Râmnicului, cu totul. Trăim în Kafka.
Vicotr Giosan: Pot face o comparație care stă în picioare, dar e cumva opusă. Soarta OLTCHIM, în raport cu soarta DACIA Pitești. Dacă le comparăm, erau două unități economice, cum se spunea înainte de 1989, emblematice. La Pitești, la Mioveni, șeful de atunci, regretatul Constantin Stroe, a știut, totuși, să pună niște interese comune, înainte de cele personale. Pentru că, dacă cu DACIA Pitești se întâmpla ce s-a întâmplat cu OLTCHIM, astăzi nu mai aveam nici mașini, nu mai aveam nimic.
Nu a știut, domnule Giosan, a avut viziune, a avut onestitate, a avut acea dorință firească de a nu lua fabrica de mașini la el acasă!
Victor Giosan: Dacă OLTCHIM era privatizat la timp, la începutul anilor 2000, privatizat nu cu oricine, că noi avem o istorie și cu USG, dacă vă aduceți aminte a fost vândut, mai întâi, unor frați faimoși, Cristescu, care erau gata să-l dea la fier vechi. Într-o conjunctură fericită au ajuns polonezii de la CIECH să cumpere. Asta nu înseamnă că investitorii români sunt într-un fel, iar cei străini neapărat altfel, dar trebuie să privatizezi cu cap și cu oameni serioși.
Mi-ar plăcea să vă continuați ideea, chit că l-am izolat puțin pe domnul Botoran. Dacă OLTCHIM ar fi fost privatizat la timp, domnule Botoran, cum zice domnul Giosan, cu, credeți că ar fi fost Vâlcea de azi? Cum discutam despre alegeri? Cine ar fi fost la primărie? Cum ar fi fost candidaturile pentru funcția de primar și pentru consiliul județean?
George Botoran: Referitor la întrebarea dumneavostară, o să vă împărtășesc o părere personală și o părere pe care o agreăm în cadrul USRPLUS. Părerea personală este că am ceva împotriva persoanelor autoritare, care le știu pe toate, fiincă nu vor ști niciodată să se înconjoare de oameni care știu ceea ce ei nu știu, vor avea, în schimb „yes men”, care vor încuviința, întotdeauna. Și nu vor ști când iau o decizie greșită, mai ales că nu prea îi iau în calcul pe ceilalți. Se găndesc:”Am în mână zece lei, dacă iau trei, nu se observă, dau drumul la șapte mai încolo” ș.a.m.d. Mai rămâne un leu. Și asta mă duce mai departe, la politica pe care o avem noi, în cadrul partidului, la ce ne-a spus Dacian Cioloș când a fost data trecută aici, acum aproape un an, nu neapărat salariile sunt problema, nu neapărat nepotismul, poți să angajezi câți verișori vrei, în primărie, dar să fie capabili să umple fișa postului. Problema principală, responsabilă pentru lipsa de bunăstare, este risipa pe care o facem. Dacă tu cumperi, la preț triplu, orice, o să ai de trei ori mai puțin. Dacă noi reușim să organizăm o licitație corectă, să câștige cine trebuie, să ducă lucrarea la final, să facă stratul de asfalt de zece centimetri, să nu îl mai refacem, la anul, atunci, nu doar că putem avea mai mult decât înainte, dar și bogații actuali pot rămâne bogați, fiindcă economia va „dudui”, cum se zice și ei vor avea de unde să tragă mai mulți bani, dar cu o marjă mai mică, din mai multe lucrări. Decât să faci un drum, în fiecare an, mai bine faci trei autostrăzi. Dar, trebuie să te gândești mai departe de ziua de mâine, ca să poți să iei în calcul așa ceva.
Dar trebuie să ai și sufletul curat, ca să poți face asta, dar e altă întrebare. Ne apropiem de sfârșit, vă adresez o ultimă întrebare și aș vrea să îmi răspundeți cât se poate de succint la ea. Cum vedeți dumneavoastră viitorul acestui ținut, numit Vâlcea? Încep cu domnul Ene și vom termina cu domnul Botoran.
Constantin Ene: Eu îl văd cu oameni noi, cu oameni pregătiți să ducă administrația mai departe, așa cum trebuie, cu turiști, care să vină din toate zonele lumii, să se bucure de această frumusețe a județului, cu locuri de muncă bine plătite, eu văd un oraș în care, seara, mămicile să își plimbe copiii, în linște, prin parc, eu vad un județ prosper, care, de la an la an să aibă cât mai mulți dintre cei plecați afară, acasă. Și eu cred că, într-un final, ne vom bucura că avem un județ ca afară.
Roz, adică?
Constantin Ene: Frumos, prosper, bine administrat.
Dumneavoastră, domnule Giosan, care le cam știți pe toate și vedeți lucurile în dimensiunea lor internațională?
Victor Giosan: Să știți că, în general, România a fost o țară foarte norocoasă, în ultimii 20 de ani și eu cred că acest noroc a atins niște limite, trebuie să îl mai ajutăm și noi. Criza asta COVID a evidențiat, încă o dată, nevoia asta uriașă de competență și profesionalism, în administrație. În ultimii ani, am constat că avem servicii de proastă calitate, că, din România se pleacă, nu neapărat pentru salarii foarte mici, se pleacă pentru tot acest ansamblu, a ceea ce se numește calitatea vieții – educație, sănătate, infrastructură, mediu – toate acestea sunt deficitare. Eu, în ultimă instanță, sunt optimist, sunt absolut convins că nu va fi deloc ușor, sunt momente cruciale ale României – și aceste alegeri și alegerile din decembrie. Sunt convins că Alianța va face un scor foarte bun și va demara un proces de înnoire și în administrație și în clasa politică, astfel încât problemele compentenței, profesionalismului, transparenței să fie cele mai importante, cetățenii să aibă voce, nu numai odată la patru ani, dar să aibă o voce oricând, în timpul anului, să îl tragă de mânecă pe decident oricând, că un lucru nu funcționează bine. Și, în ultimă instanță, cum spunea și colegul meu, eu cred că, în câțiva ani, județul Vâlcea va fi un județ din care nu se va mai pleca. Nu știu dacă vor reveni…
Cam câte mandate de primar ale domnului Gutău vor trece?
Victor Giosan: Eu sper ca peste câteva zile să se termine definitiv cu mandatele domnului Gutău, dar, sunt convins că, peste patru ani, fața județului Vâlcea, a României, în ansamblu, va fi alta și, cu toate dificultățile pe care le avem și peste care trebuie să trecem, lucrul esențial acesta este, să nu se mai plece. Nu numai din România, dar, să știți că, în ultimii ani, migrația internă e foarte mare, că se pleacă spre București, se pleacă spre Cluj, spre Sibiu, se pleacă spre Timișoara. Să nu se mai plece, județul Vâlcea să poată fi, în sine, o mini atracție, măcar pentru cei de aici.
Da, pentru că noi nu mai avem ce vinde, am ajuns să exportăm județul Vâlcea, cu oamenii din județul Vâlcea. Domnule Botoran, în dumneavoastră ne e speranța și în oamenii de vârsta dumneavoastră, că noi deja suntem…
Victor Giosan: Mai spre reformă, așa..
Cum va fi în țara asta, se va putea trăi bine?
George Botoran: Cine nu știe greșelile trecutului, va trebui să le repete și în viitor, până se obișnuiește cu ele, ca să zic așa. O să vă spun un banc, o pildă, nici nu știu dacă este adevărat, dar are un context favorabil. Era întrebat un domn cu turban pe cap, de prin ținuturile nispoase cum de țara lui este așa puternică și prosperă, exportă petrol. Și el a zis așa:” Hai să facem o paralelă între noi și Nigeria. Noi avem petrol, ei au petrol. Noi n-avem diamante, ei au diamante. Noi n-avem teren arabil, ei au teren arabil. Noi avem conducere, ei nu. Care o duce mai bine?”. Și cu asta am explicat tot.
Sunteți sigur că avea turban, dar nu era din ținuturile nisipoase de pe lângă înălțimile Golan, pe acolo, omul acesta? Domnilor, vă mulțumesc foarte mult, e memorabilă întâlnirea noastră, ne vom întâlni, poate, la câteva luni, după alegeri, să tragem alte concluzii. Mulțumesc fiecăruia, pentru că ați acceptat această invitație și vă aștept, oricând, la Curierul de Râmnic.
Victor Giosan: Mulțumim și noi foarte mult.
Constantin Ene: Mulțumim.
George Botoran: Mulțumim.
Interviu realizat de Silviu Popescu
