VIDEO Curierul de Râmnic | Adrian Udrea, USR ”Vreau să demonstrez că se poate face schimbare, cu adevărat, că se poate moderniza orașul Horezu”

1379 0

Dragi prieteni, bine v-am regăsit la întâlnirile Curierului de Râmnic. Sunt împreună cu colegul meu, Cătălin Statie, la Horezu, în casa unor oameni foarte tineri, care fac politică. Este interesant de văzut cum, într-un oraș mic, cât o cutie de chibrituri, există năzuințe, speranțe pentru o viață mai bună, din partea unor oameni, care ar fi putut fi mulțumiți cu succesul în afaceri. Ei sunt familia Udrea – Andreea și Adrian Udrea. Soț și soție, membri ai unor partide diferite, care se află într-o alianță. USR – domnul Udrea, PLUS – doamna Udrea.

Cum credeți că se va soluționa …Alianța, ca nume? Se vor contopi numele – USR PLUS?

Adrian Udrea: Probabil se va numi USR.

USR, da, așa cred și eu, adică PLUS va dispărea.

Adrian Udrea: Da, va fi o fuziune prin absorbție.


Fagocitare. Așa cum știți, celulele se fagocitează unele pe altele. După Revoluție, unii țineau cu foștii, alții cu liberalii sau țărăniștii și multe familii s-au despărțit. A dumneavoastră văd că rezistă. De când rezistă?

Adrian Udrea: De nouă ani – 10 Septembrie 2011.

Vă mai aduceți aminte ziua aia minunată? Nu v-ați simțit penibil atunci, că v-ați însurat?

Adrian Udrea: Nu.

Dumneavoastră, doamnă?

Andreea Udrea: Vă dați seama, din punctul meu de vedere totul a fost perfect. Și, da, eram fericiți.

Când mă uit la casetele de la prima mea căsătorie și, apoi, de la cea de-a doua, mă simt foarte penibil. Adică, nici nu pot să mă gândesc că personajul acela eram eu. Poate pentru că nu au mers căsătoriile. V-ați născut la Horezu, avem ceva în comun, suntem horezeni, toți trei. Când m-am născut eu, era comună. Acum este oraș..mai nou, stațiune turistică europeană, înfrățită cu un oraș din Franța.

Adrian Udrea: La Destrousse.

Daaa, aranjamentul actualului Ambasador al Romăniei, în Albania, domnul Mircea Perpelea. Domnul Perpelea a făcut aranjamentul acesta, cu La Destrousse, pe vremea când era consul al României la Marsilia. Asta știu eu.

Deci era 10 septembrie 2011, acum nouă ani. Și v-ați căsătorit. Câți ani aveați, doamnă?

Andreea Udrea: Eu aveam 23 de ani și el 25 de ani.

Și cine v-a obligat să vă căsătoriți?

Andreea Udrea (râzând): Eu. Am glumit, eram deja împreună și am hotărât să nu pierdem timpul, să facem ceva.

Și ați făcut o firmă, care înțeleg că e prosperă.

Andreea Udrea: E firma lui.

Adrian Udrea: Întâi am făcut doi copii, apoi a devenit firma prosperă

Serios? Băiat și fată?

Adrian Udrea și Andreea Udrea: Băiat și băiețel.

După aceea ați făcut firma?

Adrian Udrea: Între timp.

Doamna Udrea este avocat, în Baroul Vâlcea, este bine să știe oamenii. Deci, sunteți un inginer în construcții, faceți topografie…

Adrian Udrea: Nu, fac proiectare în construcții.

Și topografie? Aveți un asociat?

Adrian Udrea: Topografia este tot aici. Nu, avem firme diferite. El are firma lui, noi avem firma noastră și colaborăm.

Proiectați și construiți?

Adrian Udrea: Nu. Mai mult proiectăm. Execuție încă nu, sperăm să facem, în viitor.

În CV-ul pe care l-am primit eu, în povestea foarte frumoasă a întânirii și căsătoriei, a continuării activității dumneavoastră, este ceva ce aș vrea să vă rog să îmi explicați – v-ați apucat să faceți feronerie, fier forjat.

Adrian Udrea: De asta ne-am apucat la insistența tatălui meu, care este în Spania. Mă tot bătea la cap să facem o afacere, ca să se întoarcă și el acasă.

Dânsul face asta, în Spania?

Adrian Udrea: Nu. Dar i-a plăcut dintotdeauna partea aceasta de sudură, feronerie.

I-ar fi plăcut să aveți o astfel de firmă. Și? Ați facut-o?

Adrian Udrea: Da, am făcut un proiect.

European?

Andreea Udrea: Da.

Ați răsuflat ușurată, când s-a aprobat? Înțeleg că e un chin să faci un astfel de proiect…

Andreea Udrea: Atunci, la momentul respectiv, în 2013-2015, când am decis noi să urmăm aceste proceduri, da, erau mai greoaie. Ne-au respins, inițial proiectul, ne-au impus niște condiții, pe care eu l-am considerat, excesive, însă am investit, am făcut toate demersurile și, până la urmă, am semnat proiectul.

Și nu i-ați dat în judecată?

Andreea Udrea: Nu, nu era cazul, am achiziționat utilajele, din Germania, le-am adus, am început lucrul. Adrian a fost la cursuri, la specializare. Ideea este a unei afaceri de familie, în contextul în care Horezu este un oraș, cu meșteșugarii lui de ceramică, în mod special. Însă mi-a plăcut ideea de a crea, de a lăsa ceva palpabil în urma ta.

Cred că se îmbină oarecum ..vasele de ceramică de Horezu, cu obiectele din fier forjat.

Andreea Udrea: Ideea a fost bună, la nivel și de marketing. Eu am niște afinități pentru partea plastică, de design. Eu voiam să creez, să produc altceva, nu porți standard, pe care le poți achiziționa, la un preț fix. Voiam să las ceva unic, în casa și curtea fiecăruia. Și m-am lovit de lipsa forței de muncă, pentru că a fi meșteșugar ține de mult mai mult decât de a suda, pur și simplu, trebuie să îți și placă.

Asta e acum sau atunci? În ce an?

Andreea Udrea: Atunci. De când am demarat proiectul, în 2015, până anul trecut.

Adică, nu e forță de muncă la Horezu?

Andreea Udrea: Nu există așa ceva. Chiar necalificați am avut, s-au calificat la locul de muncă, am colaborat foarte bine. Dar dacă nu ai o atracție, o dragoste de a crea ceva, nu este o meserie tocmai atractivă. Am suspendat activitatea, firma există, în continuare.

Adrian Udrea: A devenit o activitate de timp liber..

Andreea Udrea: Eu am devenit avocat, între timp, pentru că părinții au insistat, am urmat o facultate, la Cluj, ei s-au străduit să ne întrețină, să ne ofere o educație, iar eu m-am simțit datoare să mă întorc la origini, dacă pot spune așa.

Și de ce nu găsiți pe cineva care să preia afacerea?

Adrian Udrea: Mai așteptăm doi ani, utilajele există, a trecut perioada aceea de monitorizare, de cinci ani. Peste doi ani, sperăm că se va pensiona tatăl meu și când vine acasă, se poate ocupa.

Andreea Udrea: Ar dori să vină în țară cu o pensie detul de bună, a muncit destui ani acolo, în Spania și…

Prin urmare, visul fierului forjat a fost pus undeva, într-un sertar, deși porțile acestui județ arată jalnic. Ar merita niște porți de înnobilat, cu fier forjat.

Andreea Udrea: Cu mare regret, cel puțin din partea mea..

Cred că ar merita să predați afacerea asta cuiva, dacă va dori să facă porți.

Andreea Udrea: Dacă se va găsi…

Găsim acum, pentru că vă urmărește lumea și o să vă asalteze cu cereri! V-ați așezat, ați făcut doi copii, doamna a devenit avocat, dumneavoastră ați proiectat case și diverse.

Adrian Udrea: Am făcut și terenuri sportive.

Unde?

Adrian Udrea: Satu Mare, Giurgiu, Arad.

Pe ideea că nimeni nu-i profet în satul lui, a trebuit să vă duceți la Satu Mare?

Adrian Udrea: Da, proiectare, mai puțin în Horezu.

De ce oare? Primăria nu are nevoie de proiectanți?

Andreea Udrea: Se pare că nu de serviciile noastre.

Nimeni nu e profet în satul lui, în orașul lui, în Horezul lui. Și în Horezu s-a făcut o lucrare de fier forjat. Și a venit altcineva, de la Constanța, să o facă.

Adrian Udrea: Nu știm de unde. Modelul, schița – le-am făcut noi.

Nu vi se pare că suntem niște români mai ciudați, nu ne găsim locul și ni se pare că suntem alungați din comunitatea noastră? Chiar suntem niște români alungați din comunitățile noastre și trebuie să cerșim pe la alte porți…

Andreea Udrea: Noi am ales să ne intoarcem și, dacă tot am rămas, sperăm să avem puțin curaj, poate îi inspirăm și pe alții, împreună poate mai schimbăm din mentalitate și din atitudinea aceasta, că nu se poate face nimic, că lucrurile vor merge cum au mers dintotdeauna. Eu consider că totul ține de oameni.

Nu vă simțiți ca doi elefanți, care merg printre bibelouri? Și ați putea oricând să le spargeți?

Adrian Udrea: Sperăm să reușim să spargem bibelourile vechi.

Din alea, peștișori, care erau puși pe macrame, pe televizor…Aveți înfățișarea unor corporatiști, în nici un caz nu vă văd ca locuitori ai orașului Horezu, nu prea semănați.

Andreea Udrea: Păi, există un standard?

Da, standardul este acela pe care l-am văzut mergând pe stradă, până am ajuns la dumneavoastră. Nu prea semănați.

Andreea Udrea: Păi, el este șoarece de bibliotecă, așa îi zic eu, că stă aici și muncește.

Adrian Udrea: Aș putut pleca în Franța, acum trei ani.

Și de ce nu ați plecat?

Adrian Udrea: De abia pornisem firma, începuse să meargă bine, doamna nu a vrut să meargă cu mine, a zis „Du-te singur!”. Și eu am zis „Atunci, eu nu plec!”. Începuse să meargă bine proiectarea și nu am vrut să abandonez.

Fosta mea nevastă nu a vrut să meargă cu mine la Paris, dar eu nu am fost așa de blând, ca dumneavoastră, am divorțat. Mi s-a părut că este o lașitate, să mă lase singur într-un oraș străin. Dar sunteți sigrur că nu ați rămas, de dragul soției?

Adrian Udrea: Sunt sigur!

Andreea Udrea: Eu hotărâsem să mă întorc la profesie, să dau examen de admitere și m-a cam condiționat. A zis „Ok, te las, încerci și dacă reușești, rămânem, dacă nu, plecăm!”

Așa s-a întâmplat și la fosta mea soție. Dădea examen la Institutul de Psihologie Judiciară, a vrut neapărat să treacă exemenul acesta și apoi mai vedem. Astăzi, nu pot să îmi reproșez decât că nu am iubit-o suficient de mult cât să nu fi plecat la Paris. Să revenim, e interesant cum ați rămas la Horezu. Cum v-ați hotărât să faceți politică. O întreb întâi pe doamna, apoi pe dumneavoastră. Cum v-ați hotărât? De ce la Cioloș? De ce la PLUS?

Andreea Udrea: Eu am avut ocazia să îl întâlnesc pe domnul Cioloș în urmă cu doi, trei ani, când făcea o prezentare pentru Platforma România 100. Datorită întâlnirii respective, m-am implicat și sunt voluntar activ, într-un proiect foarte frumos, în Horezu. Am lucrat și am văzut că realitățile zilei de astăzi depășesc mult latura civică, iar pentru schimbare este nevoie de implicare, am pus pe masă această discuție acasă: „Hai să facem ceva mai mult!”. Noi stăm la Urșani, un sat de lângă Horezu. Practic, noi avem condițiile propice să ne creștem copiii, ne-am făcut un loc al nostru – sigur, frumos, verde, avem și animăluțe pentru ei, plante, tot ce ne trebuie. Când părăsesc ambientul familiei, ce găsim? Mizerie, oameni care…

Cum spun eu, soarta miliardarilor din România, care se dau jos dintr-un Land Rover de 400.000 euro sau dintr-un Bentley și calcă într-un mic rahat, în centru Bucureștiului.

Andreea Udrea:  Nu suntem miliardari, suntem modești. Am zis, dar ce se întâmplă? Copiii noștri cresc, la un moment dat o să îi trimitem la școală!

Deci nu putem să reducem România la Urșani și la locuința dumneavoastră și la ecosistemul pe care l-ați construit.

Andreea Udrea: Exact! Și, atunci, eu m-am identificat mai bine cu principiile PLUS. Eu am fost anti fuziune. Sunt pro alianță, pentru că ambele partide au promovat oameni capabili, competenți, chiar se promovează meritocrația, în sfârșit, în România. Deci, nu a fost o decizie „Hai, unde intrăm? Tu vezi pe unde, eu pe unde…”. Eu am vrut la PLUS.

Adrian Udrea: Eu l-am cunoscut pe domnul Cioloș la Cluj, chiar când s-a lansat partidul. De fapt, doamna a zis că face o rezervare, pentru că nu am fost plecați demult singuri, nicăieri, în anul respectiv. Era înainte de Crăciun. A zis „Hai să mergem la o pensiune foarte frumoasă, lângă Cluj, cu SPA. Mergem și noi trei zile la SPA”. Când ajungem în Cluj îmi spune „Știi, de fapt, în seara asta trebuie să mergem la o întâlnire, la teatru…Va fi un eveniment și aș vrea să participăm”. Nu mi-a spus despre ce este vorba. Acolo am aflat că era, de fapt, lansarea PLUS și veniseră oameni din toată țara. În aceeși perioadă mă abordaseră și cei de la USR, de aici, din Horezu – Marius Beregată, care este președintele filialei locale. Încă nu eram hotărât în care partid să mă înscriu. Mie mi s-a părut că la PLUS se pune accent pe elitiști, L-am văzut ca pe un partid de elitiști și am ales USR.

USR fiind partid …, altfel decât PLUS. Eu l-am cunoscut pe domnul Cioloș în curtea ambasadei României, de la Paris, unde lucram și unde m-a lăsat împreună cu soția dumnealui timp de trei ore. M-a fascinat, am rămas și acum sub impresia discuției cu ea, care mi-a povestit cum era când era mică. Și, de la care, credeți-mă, am auzit cele mai frumoase cuvinte despre România, pe care le poate spune cineva, chiar în comparație cu niște români, dintre cei care fac politică. Vorbește cu un patos și cu o delicatețe despre România, de parcă ar fi o bijuterie, de care noi nu știm să avem grijă. Și îmi povestea cum s-au căsătorit, la Cluj și cum era la țară, cum era la coasă. Lucruri despre care eu nu i-am mai auzit pe apropiații mei vorbind cu nostalgie – viața la țară, familie, portul popular. Ei, bine, nevasta lui Cioloș așa a vorbit cu mine și m-a cucerit, era cât pe-aci să intru în partid. Să revenim, domnule Udrea. Și ați vrut să nu o lăsați pe soție să facă politică.

Adrian Udrea: Am vrut să facem o schimbare. Ne izbim de birocrație, până și la Horezu, dacă mergi într-un birou la „Taxe și impozite’…

E birocrație la Horezu?

Adrian Udrea: Da, trebuie să plimbi o hârtie la zece persoane.

Zece persoane dintr-o sută de locuitori. Chiar așa, câți locuitori are Horezu?

Adrian Udrea: 6400, acestea sunt datele de la ultimul recensământ, din 2011. Și 5700 cu drept de vot.

Andreea Udrea: Asta e o problema, nu înțeleg de ce nu se face un nou recensământ.

Pai, nu se face, ca să se poată manipula votul.

Andreea Udrea: Și asta este adevărat, dar foarte mulți indicatori depind de numărul de locuitori, chiar și la absorbția de fonduri europene.

Și la alocările de bani guvernamentali. Că domnul primar în funcție, Sărdărescu, chiar se plângea că Guvernul l-a lăsat singur. Și acum e obligat să plătească și bursele elevilor și multe altele…Apropos de domnul Sărdărescu, îl cunoașteți?

Adrian Udrea: Bineînțeles, de mic, fiind din același sat.

Da? Sunteți vecini? E din Urșani?

Adrian Udrea: Da, stă la 300 de metri.

Și acum, ce faceți, candidați împotriva dumnealui?

Adrian Udrea: Nu, eu candidez pentru Horezu și pentru horezeni.

Ce vreți să demonstrați?

Adrian Udrea: Că se poate face schimbare, cu adevărat, se poate moderniza orașul.

Deci, vecinul nu a făcut-o?

Adrian Udrea: A început, mai trebuie lucrat, e nevoie de mai multă implicare.

Să spunem oamenilor că ați spus că a făcut, totuși, mai mult decât predecesorii săi?

Adrian Udrea: Da, de ce să nu recunoaștem, față de cei trei predecesori.

Mie mi-a spus că dacă ajunge primar și dacă dumneavoastră vă veți clasa bine, veți fi primul viceprimar al dumnealui.

Adrian Udrea (râzând): Și eu sunt de acord să îl pun viceprimar. Dacă ajung primar, este potrivit să fie viceprimar, pentru că știe toate proiectele anterioare. Știe ce trebuie să continuăm. Care este stadiul lucrărilor începute. Până la urmă, oricine ajunge primar este obligat să continue proiectele contractate. Că nu îți convine, nu îți place un proiect, nu se poate! Multă lume zice acum că de ce se schimbă pavajul în centru, a fost o măsură pe fonduri europene strict pentru modernizare, pentru dezvoltare culturală, în orașele stațiune turistică.

Și e mare stațiune turistică Horezu…

Adrian Udrea: Este declarată stațiune turistică. Nu știu dacă din fericire sau din păcate.

Din păcate, pentru că e făcută așa, „avant la lettre”. Trebuia făcută stațiunea, apoi modernizarea.

Adrian Udrea: Dacă nu mă înșel, doar Horezu și încă un oraș au depus proiecte, dar numai unul a fost aprobat. Dacă sunt fonduri europene, ar fi păcat să nu le absorbim.

Și centrul, în schițele pe care le-am primit noi, la redacție, arată extraordinar.

Adrian Udrea: Va fi o schimbare importantă. Adică, are turistul și ce să vadă în centrul orașului, nu numai la intrare.

Prin ce există Horezu, pe harta asta a lumii?

Adrian Udrea: Ceramică și Mănăstirea Horezu, ambele patrimoniu UNESCO. Acum se dorește o dezvoltare la Vârful Roman, zonă montană, dar va fi destul de greu.

Andreea Udrea: Este vorba și despre statutul juridic al proprietăților și terenurilor, drumul, energia electrică.

Așa a fost și la Rânca. Nu a existat un plan coordonat al dezvoltării stațiunii de la Rânca, s-a făcut haotic. Nu există un plan urbanistic, nu există apă, canalizare, nu s-au gândit utilitățile înainte.

Adrian Udrea: A fost făcută canalizare, chiar pe fonduri europene. Știu că a venit o delegație chiar de la Comisia Europeană să ancheteze situația – s-a făcut o canalizare, s-a făcut recepție, canalizarea fiind nefuncțională, pentru că nu s-au dat pantele corespunzătoare. Asta am aflta în luna martie, când am fost la Bruxelles.

Nu înțeleg cum ceva ce ar fi putut fi extraordinar, la Vârful lui Roman, stațiunea nu a fost gândită da capo al fine.

Adrian Udrea: Încă nu este târziu să se facă ceva, nu sunt construcții aglomerate, s-a impus, totuși, o distanță față de axul drumului. S-au impus minim 12 metri, ca la un drum județean sau național.

Mie mi s-a părut că sunt răzlețite precum casele dintr-un sat din Apuseni.

Adrian Udrea: Foarte mulți beneficiari, care au luat în concesiune loturi, au avut speranța că se va băga energie electrică, se va amenaja drumul. Când au văzut că nu s-a făcut nimic, au renunțat. Deși sunt date chiar toate loturile care sunt pe zona Horezu, nu au mai venit să investească. Sunt și scoase la vânzare, vor să renunțe. Vaideeniul știu că mai are de dat în concesiune. Dar CEZ-ul ar băga energia electrică la munte, cu condiția să vină pe domeniul public. Deocamdată, situația juridică a drumului nu este stabilită, aparține Obștii Horezu, nu aparține primăriei.

Nici situația CEZ nu este roz, în România, că își cam face bagajele, să plece. Vinde activele, la Hidroelectrica. Eu altceva întreb, administrațiile care au fost până în momentul de față, de ce nu s-au îngrijit să scoată din această posibilă stațiune una de tip austriac sau elvețian?

Adrian Udrea: Poate nu au avut mentalitatea necesară, nu au viziune. Lipsă de viziune.

Nu au avut un constructor care să își pună mintea la contribuție și să le spună oamenilor că nu este bine așa, fără curent, fără canalizare..

Adrian Udrea: Cred ca ar trebui angajat chiar un specialist în urbanism, un arhitect urbanist, specializat în stațiuni de iarnă. Nu este o viziune de ansamblu. Ar fi trebuit contractată o firmă de urbanism, care să facă un PUZ detaliat, cum va arăta toată stațiunea și apoi să se ia o decizie.

Mai avem puțin până la alegeri și s-ar putea să fiți primar. Mi se pare că asta e o miză. Eu aș candida, dacă aș avea această miză, să fac ceva din jalea de la Vârful lui Roman.

Adrian Udrea: Dar nu este târziu, se poate face..

Și asta e promisiunea?

Nu putem garanta că se poate face de la început. În primul an de mandat, trebuie să vezi care este situația financiară clară.

Dar e măcar o dorință de a schimba jalea de acolo?

Adrian Udrea: Bineînțeles că este. Oamenii au investit. Am un prieten din Craiova, care a făcut acolo o pensiune și a scos-o la vânzare. Sunt mulți cei care renunță la concesiuni sau au clădiri și le-au scos la vânzare, pentru că nu s-a amenajat drumul. Acesta este principalul obiectiv. Zicem că avem stațiune montană, dar, iată, este drum închis.

Ați făcut dumneavoastră o firmă de fier forjat și ați luat Uniunii Europene banii pentru utilajele astea și nu luați banii pentru un drum? În calitate de primar, vorbesc…

Adrian Udrea: Ba îi luăm. În următorul mandat, nu știu dacă vor fi fonduri pentru drumuri, dar vor fi fonduri pentru mediu. Ca să putem elimina poluarea, cu particule de praf ,trebuie să aplicăm îmbrăcăminți asfaltice. Soluții se găsesc.

Și oamenii de la Horezu știu că aveți de gând să faceți asta?

Adrian Udrea: Sper să știe. O să facem un plan public.

Dar foștii primari știau asta?

Adrian Udrea: Nu știu dacă știau asta, dar pe mediu se vor da foarte mulți bani și asta e alternativa de asfaltare a unui drum, prin abordarea mediului.

Și au ratat una dintre cele mai frumoase stațiuni din România, putea să fie o perlă românească.

Adrian Udrea: Și să îmbinăm mediul cu plăcutul și cu construcțiile. Iar pentru iluminatul stradal până acolo să fie stâlpi cu celulă fotovoltaică. Și sigur se aprobă fonduri europene.

Ăsta nu e un vis?

Andreea Udrea: Nu, este chiar ceva ce poate fi realizat. Trebuie doar să ai o viziune.

Dar oamenii din Horezu sunt conștienți cât de mult se va schimba viața lor, dacă cineva își va pune toată clarviziunea, inteligența și bunăvoința, într-un proiect generos, cum e acesta? Că vor crește veniturile lor?

Adrian Udrea: Asta rămâne de văzut, eu sper că da. Nu văd ca Horezu să fie o zonă industrială. Nici Vâlcea nu mai este o zonă industrială. Noi trebuie să ne bazăm în primul rând pe turism. Atragerea turiștilor să cheltuiacă cât mai mulți bani, în zona noastră.

Și fiecare gospodărie din Horezu și comunele învecinate ar putea să prospere.

Adrian Udrea: Toate spațiile de cazare ar fi pline în toată perioada iernii. Și în perioada de vară ar fi ocupate.

Vă întreb și pe dumneavoastră, că nu am îndrăznit să îl întreb pe domnul Sărdărescu, de ce să facem mici făbricuțe la Horezu și să nu investim acolo?

Adrian Udrea: Nu știu care sunt acele mici făbricuțe, s-a făcut una de încălțăminte…

Nu știu, dânsul vorbea de câteva mici făbricuțe.

Adrian Udrea: E o problema cu forța de muncă la micile făbricuțe. Cum are la Râmnicu Vâlcea, Faurecia, care ia oameni de la Alunu, Berbești. Este acceași problemă și aici.

Da, iau oameni, îi aduc din județele Dolj și Gorj

Adrian Udrea: Da, ca să aibă forță de muncă lângă Râmnicu Vâlcea, unde s-a închis mare parte din Oltchim.

Și la Horezu de ce ar fi aceeași problemă? Care este explicația?

Adrian Udrea: Mare parte din populația tânără a plecat din zonă. Din generația mea, suntem zece persoane, cei care am rămas.

Din câți?

Adrian Udrea: Din 100…cam atât, cred.

Foarte mic procentul. Câștigă mai bine?

Adrian Udrea: S-au dus la București, Cluj, Timișoara…

Andreea Udrea: Da, în orașele mari, unde ai un alt nivel de viață, o calitate a vieții ridicată.

Adrian Udrea: Pentru tineret, în Horezu nu ai un cinematograf, un teatru, nu ai o zonă de distracție. Ce să facă tineretul?

Și nu vi se par toate astea puncte din programul viitorului primar?

Andreea Udrea: Ba da, chiar sunt.

Mai mult decât orice fabrică, orice stradă, centru…

Adrian Udrea: La Vaideeni sunt niște persoane care dețin o pensiune, iar peste drum au făcut o zonă de aventură, tiroliană. E plin acolo. Acum două săptămâni, erau parcate cel puțin 40 de mașini și stătea lumea la coadă, ca să intre, pentru că nu aveau loc.

Andreea Udrea: Cât credeți că este o astfel de investiție? Cât de mare poate fi, dacă nu putem face așa ceva aici, la noi?

Cât de mare trebuie să fie prostia românească, să nu se orienteze administrația spre ceea ce vor oamenii, care sunt nevoiți să plece și să își găsească fericirea în altă parte? Cât de obtuz trebuie să fii, ca administrator local, să nu mergi în direcția interesului imediat al oamenilor? Să nu uitați discuțiile astea!

Andreea Udrea: Noi avem o zonă cu un potențial uriaș.

Adrian Udrea: Contează și vărsta fiecăruia. Poate fiecare gândește ce își dorește pentru el și pentru cei din generația lui. Noi gândim mai mult pentru cei din generația noastră și pentru cei care au plecat și nu s-au mai întors aici. Ca să prospere orașul, trebuie să rămână și tineretul în zonă.

Dar știți că cei plecați de aici, dacă sunt întrebați de unde sunt, spun cu mândrie „Sunt din Horezu, din Vaideeni, din România”?

Adrian Udrea: Și concediile și le fac aici.

Și vin să și moară aici. Că e mai dulce moartea acasă, decât cea din străinătate, în ciuda banilor, caselor, carierelor.

Andreea Udrea: Și, atunci, de ce pleacă oamenii? Nu neapărat pentru bani, De exemplu, noi suntem dovada că putem trăi normal, decent și aici, în orașul acesta, fără să fim dintr-o familie bogată, fără să facem ceva extraordinar.

Da, în asta constă unicitatea dumneavoastră, că ați performat într-un oraș mic, în care nimeni nu vă dădea nicio șansă. Și eu garantez că veniturile dumneavoastră, ca patron de firmă de construcții și avocat sunt mult mai mari decât media națională, tocmai datorită acestui curaj de a asuma acest deșert numit Horezu, în care ați hotărât să trăiți, în loc de București, Cluj, Timișoara. În loc de Paris, nu?

Andreea Udrea: Nu era Paris, era Grenoble, nu era Valea Loarei…

Grenoble e la fel de frumos ca Paris. Franța e frumoasă oriunde. Măreția Franței e aceeași, peste tot. Eu zic că merita să stați un an, doi, în Franța, cum am stat eu, cu domnul. Singur, nu a fost o fericire, nici pentru mine. Aș vrea să mă întorc la Horezu și la mentalități. Horezu există pe harta lumii pentru că cineva, la un moment dat, a început să dea lutului o formă, nu numai practică, utilă, a vaselor de bucătărie, ci și valoare artistică. Adică, a pus niște râulețe de culoare pe lutul acela și, după aceea, a pus o ștampilă, care, întâmplător, este un cocoș, care seamănă cu cocoșul galic, nimeni nu știe de unde vine. Este posibil ca noi să facem parte, ca popor, din aceeași cultură unde cocoșul era, din punct de vedere simbolic, la fel de puternic – și la noi și la francezi. Așa cum cei din nordul Franței, din Normadia, vorbesc o limbă extrem de asemănătoare limbii române. Nu știm asta, știm doar că avem cocoșul, pe vasele de Horezu. V-ați gândit vreodată, totuși, că sub pecetea asta, a cocoșului de Horezu, se poate trăi bine, adică se poate expanda conceptul ăsta de cocoș, pe un vas de lut, la orice.

Adrian Udrea: Bineînțeles că se poate, dar nu am văzut o implicare a autorităților nici măcar în zona în care se organizează târgul „Cocoșul de Horezu” – să o modernizeze. Șitu că, încă de când eram mic, mergeam și mereu era noroi. Și astăzi este la fel, nu s-a schimbat cu nimic. Asta e tradiția, să mergem prin lut!

Eu imi aduc aminte de un banc, cu doi viermi, tată și fiu, care înotau într-un fluviu de mizerii. Și fiul spune „Tată, uite ce frumos este pe mal, e soare, sunt flori, noi de ce nu putem să fim așa?” „Taci și înoată fiule. Aici, așa ne-am născut, așa am fost și eu și mama ta, așa au fost și bunicii tăi, așa vei fi și tu, aici e țara ta. Taci și înoată”, i-a răspuns tatăl.

Adrian Udrea: Cred că ar putea fi folosit foarte mult „Cocoșul de Horezu”. De exemplu, undeva, spre Gorj, este o pădure, unde cineva a vopsit copacii – Pădurea Colorată. Foarte multă lume face poze acolo. Încă de când s-au reabilitat termic blocurile – deși nu cred că e făcută corect această reabilitare, ar trebui făcută una ca la carte – dacă pe fațadele blocurilor nu ar fi fost dată o singură culoare – portocaliu, cum a fost atunci (acela era partidul), dacă am face motive tradiționale, de exemplu „Cocoșul de Horezu” și toate acele râulețe.

Ar fi splendid, adică panouri de ceramică, care să fie apoi lipite pe fațade.

Adrian Udrea: Ar fi mulți turișți, care să vadă și, în același timp, s-ar face reabilitarea blocurilor.

Să țineți minte proiectul ăsta, după alegeri. Creați niște plăci de 50 cm x 50 cm, cu imaginea cocoșului și a vaselor de lut, cu care să ornați o fațadă a unui bloc, de jos până sus.

Adrian Udrea: Bineînțeles. Idei sunt foarte multe. Avem studenți la arhitectură, din oraș, care, probabil, ar face asta voluntar.

Deci, dumneavoastră simțiți nevoia ca orașul să fie înfurmusețat.

Andreea Udrea: Da.

Adrian Udrea: În primul rând trebuie înfrumusețat

Coaforuri există, la Horezu?

Andreea Udrea: Sunt destule.

Atunci, de ce cele mai multe femei, din Horezu, umblă necoafate?

Andreea Udrea: Nu cred că este cea mai potrivită analogie. Noi mizăm pe înfrumusețarea orașului, pentru că primul lucru pe care îl vede turistul este aspectul.

Eu, de pildă, mă uit după femeile din oraș, când ajung la Paris. Și toate femeile, în special cele trecute de 50 de ani, sunt extrem de îngrijite și rafinate.

Andreea Udrea: Păi, puteți să le întrebați. Vorbim și despre altă educație, alt nivel de trai, nu putem face o comparație.

Aici vreau să ajung, la educația asta, de la Horezu.

Andreea Udrea: Aici nu stăm prea bine, să știți.

De ce, doamnă politician?

Andreea Udrea: Totul pleacă de acasă, de la educația primită în familie. Eu am o mare durere, de la spălatul pe mâini – problema utilităților este, în mare parte rezolvată, în zona Horezu, totaă lumea are acces la apă, canalizare sau fosă septică – la o mare problemă pe care o avem, cu igiena. Avem o mare problemă cu gunoiul. Nu este admisibil, pentru că avem reprezentanți în Consiliul Local, de la Partidul Ecologist Român, să nu avem colectare selectivă a deșeurilor, nu avem nici măcar în oraș un loc în care să ducem plasticul, trebuie să sunăm la operatorul de salubritate și vine să îl ia, dacă strângem. Lipsesc foarte, foarte multe aspecte de bun simț, zic eu, pentru a ne considera un oraș turistic european, din păcate, Însă pentru asta am intrat în politică.

Sentimentul meu este că totul vine din asumarea unui simț critic, pe care văd că îl aveți. De ce nu ați candidat la primărie?

Andreea Udrea: Din cauza mentalității. Din păcate, eu încă simt, chiar și la început de profesie, că noi, femeile, suntem discriminate și este o atitudine misogină.

Serios? E Horezu un oraș misogin?

Andreea Udrea: Da, vorbesc foarte serios. Eu zic că da.

Domnule Udrea, serios?

Da, cred că nu ar avea șansă o femeie să iasă primar, așa cum este mentalitatea actuală, în Horezu. Am o intrebare pentru dumneavoatră, credeți că civilizația din Austria, Germania, a fost impusă din bunul simț al oamenilor?

Nu, prin lege și prin forță.

Adrian Udrea: Numai așa se poaite impune și la noi.

Și cine aplică legea asta?

Autoritatea locală, care nu a avut curajul să și-o asume până acum. Toată lumea gândește din punct de vedere al voturilor.

Să mai aibă încă un mandat, să se eternizeze la putere.

Adrian Udrea: Un mandat, două, trei

Dumneavoastră pentru câte mandate candidați?

Adrian Udrea: Deocamdată, pentru unul. Dacă fac ce trebuie, merită să candidez și pentru urmaătorul.

Păi, nu ați putea să dați un exemplu, într-un mandat, despre cum se face, apoi să vă întoarceți la firma dumneavosatră și să îi lăsați pe alții?

Adrian Udrea: Cred că un mandat de patru ani este destul de scurt, pentru un primar, mai ales pentru că cel care va prelua următorul mandat, de exemplu, nu va avea fonduri europene, în primii doi ani. Deocamdată, se lucrează la ghidurile pentru 2021-2027, dar, până se elaborează, vor trece cel puțin doi ani.

Să vorbim cu domnii Barna și Cioloș, să vorbească cu prietenii lor, să schimbe mandatele primarilor, de la patru ani, la opt ani!

Adrian Udrea: Nu neapărat la opt ani, la șase ani…sau la cinci. În primul an de mandat, orice primar ales trebuie să vadă care sunt proiectele în derulare, trebuie să le finalizeze obligatoriu pe cele care sunt contractate. Trebuie să vezi care este situația financiară a primăriei, poate nu ai bani nici pentru co-finanțări ale proiectelor. Trebuie să vezi de unde faci rost de bani, să vezi cum poți să eficientizezi.

Credeți că este bine, ca prin lege, să i se impună fostului primar, care candidează sau nu, pentru un nou mandat, să prezinte un audit al activității sale, înainte de alegerile următoare?

Adrian Udrea: Da, ar trebui. Și ar trebui impus un anumit deficit bugetar. Așa cum se impune pentru fiecare stat din Uniunea Europeană un anumit deficit bugetar, în care să se încadreze, așa ar trebui să fie și pentru fiecare UAT. Adică, pentru Horezu, față de căt ai bugetul, maxim 3%. Nu poți să zici că ai buget de 10 miliarde și, practic, să cheltuiești 20 miliarde.

Ar putea ăsta să fie motiv de descalificare, pentru un al doilea mandat, al treilea?

Adrian Udrea: Da. Dacă nu ai fost în stare, într-un mandat, să eficientizezi banii. Dacă într-un mandat nu ai reușit să realizezi măcar 70%, din ce ți-ai propus, că nu știi situația economică și să eficientizezi cheltuirea banului public, cu riscul de a pierde voturi…

Știți că în județul Vâlcea sunt unii primari, în unele comune, pe care moartea îi va găsi la primărie? Și nimeni, din familia lor, din instituția lor, amantele lor, prietenele lor, nimeni nu le spune „Frate, mori acasă, în patul tău, a trecut vremea ta, stai acasă”? Ei se consideră faraonii administrației publice, din județul Vâlcea.

Adrian Udrea: Da.

Deci, este ceva ce ține de viziune, de misiune, de asumare, de management, de implicare?

Andreea Udrea: Și de transparență.

Și toate acestea se fac împreună cu locuitorii.

Andreea Udrea: Cetățeanul este pilonul principal.

El știe ce vrea.

Adrian Udrea: Din ce am văzut, în ultimul mandat s-au cam publicat toate hotărârile.

Deci e bine, iar domnul Sărdărescu are o foarte bună relație cu presa, nu știu dacă ați văzut.

Andreea Udrea: Da, am văzut.

Adrian Udrea: Acum, depinde cum se menține respectiva relație cu presa, în ce constă.

Fără nici un efort financiar. În limita fondurilor, pe care i le permite primăria, are contracte de imagine pentru primărie și proiecte. Sumele sunt extreme de mici, este un zgărcit, cu Z mare.

Adrian Udrea: Fiind primar, bănuiesc că nu trebuie să faci nici un efort financiar. Ce nu înțeleg eu, de exemplu, avem partidul câștigător – PSD, în opoziție avem PNL, PER. Consilierii PNL, de ce nu vin cu proiectele lor? De ce trebuie că vină doar primarul, cu proiectele lui, iar consilierii din opoziție nu vin cu propria lor viziune? Cred că dacă un consilier PNL ar fi venit cu un proiect viabil, nu ar fi fost respins. Dar nimeni din opoziție nu vine cu proiecte, asta e valabil, în general, în ultimele mandate, indiferent de partid. Ei vin doar să voteze dacă sunt de acord sau nu cu ce s-a propus de către primar sau de partidul care este la conducere.

Pot să îmi dau și eu cu părerea, că sunt de partea cetățenilor..Pentru că nimeni nu face nici un efort sau, în ultimii 30 de ani eu nu le-am văzut, ca să spună că tot ce se face în țara asta este pentru oameni. Și că un partid, cum este PSD sau cum este PNL, când ajunge la putere, încearcă să își îmbogățească și să își promoveze proprii oameni, nu valorile românești, în general. Colegul meu Cătălin crede că, astăzi, la putere, în România, este USL. Și că există o înțegere secretă între PSD și PNL, de a continua USL, împreună cu președintele Iohannis.

Adrian Udrea: După primul tur al alegerilor prezidențiale am zis că PNL a ajutat PSD să treacă în turul doi.

Și și-a eliminat toți competitorii?

Adrian Udrea: Da.

Dar miza acestei țări nu este PSD-ul. Cetățenii acestei țări sunt valorile românești, traiul mai bun de care vorbeați, pe care oamenii ar trebui să îl regăsească și să nu mai plece la București sau aiurea. Dar cum facem să câștige cineva, ca 70% din populația orașului Horezu și a comunelor arondate să aibă un salariu, un venit mediu, de peste 2000 euro de familie?

Andreea Udrea: Dacă aveam rețeta asta…

Adrian Udrea: Totul trebuie să se schimbe de la nivel național, nu poți schimba numai tu, în zona asta. Niciodată nu va putea fi în Horezu un venit mediu, de 2000 euro, iar în restul țării, 500 euro. Este aproape imposibil așa ceva.

Am fost de acord cu tot ce am discutat până acum, de aici încolo nu mai suntem de acord. Eu cred că lumea se schimbă cu noi.

Adrian Udrea: Se schimbă cu noi, dar dacă de la nivel central nu vine schimbarea…

Nu, noi suntem aceia care creăm o minune în plan local, astfel încât oamenii să câștige 2000 euro.

Adrian Udrea: Să câștige mai bine, da, 2000 de euro, mai greu. Uitați-vă și la Oradea, s-a dezvoltat foarte mult, dar încă nu este un venit pe familie așa de mare.

Dar este pe la 1000 și ceva de euro

Andreea Udrea: Da, dar vorbim despre Oradea…

Și de ce să nu vorbim și despre Horezu?

Adrian Udrea: Oradea a atras și turismul, are și industrie, are avantajul că este foarte aproape de Ungaria, are Băile Felix lângă, este foarte ușor să vină un investitor, să învestească într-o fabrică. La noi, se împiedică toată lumea de transport, dacă nu terminăm niciodată autostrada Pitești -Sibiu, probabil și Dacia – Grup Renault va pleca din România.

Sigur, au și amenințat, că de aia fac acum și autostrada.

Adrian Udrea: Iar acum, Guvernul Orban spune că în 2030 se va lucra încă la un anumit tronson din autostrada Sibiu-Pitești. Păi, dacă noi ne vedem încă lucrând la ea și peste 10 ani…

Da. Păi, știți de ce? Pentru că acolo sunt bani foarte mulți. Și se fac și copiii copiilor mari, trebuie și ei finanțați.

Adrian Udrea: Asta este foarte trist. Păcat, s-ar putea dezvolta, s-ar putea face mult mai mult.

Am vrut doar să vă dau exemplul unor orașe și al unor orășele, din județul Vâlcea. Orașe care, practic, nu au exista pe harta lumii, cum este Brezoi, care și-a creat un segment, vara, de muzică, de cultură, de blues. Un festival în timpul căruia nivelul de trai al oamenilor din Brezoi crește de o sută de ori.

Adrian Udrea: Datorită festivalului, da, pentru că vin foarte mulți turiști, din alte localități și își cheltuie banii acolo.

Nu e rețeta clară, cum se face? Hai să facem la noi, să vină oamenii, să vadă ceva? Mulți oameni, bogați, dornici să cheltuiască, să aibă unde să cheluiască banii, să aiba ce cumpăra, de la noi, ca să ne crească nouă nivelul, la 2000 euro?

Adrian Udrea: Cu investiții în modernizarea zonei centrale și a străzii principale, poți să atragi turiști, care să cheltuiască banii aici. Mai faci un parc de distracții, o zonă de aventură și, atunci, atragi foarte mulți turiști în zonă.

Andreea Udrea: Un Aqua Park.

Și un mic aeroport.

Adrian Udrea: Este PUZ în derulare pentru aeroport.

Păi, este, dar mă credeți că vor veni copiii dumneavoastră, din străinătate, la Horezu și vor călători cu rata? Nu vor veni cu avionul.

Andreea Udrea: Noi ne-am bucura să vină măcar la Vâlcea, să avem aeroportul mai aproape, măcar.

Asta e exclus.

Adrian Udrea: Un aerodrom s-ar putea face. Am văzut că este PUZ-ul în derulare, poate se va și implementa.

Nu e doar punct pe programul de campanie electorală?

Adrian Udrea: Nu a fost doar punct pe programul de campanie, Adică, ce treci în program, trebuie să te și zbați să realizezi.

Credeți că schimbă un aeroport viața unei comunități? Dintr-odata, statutul de țăran nu mai există pentru nimeni. Noi, cei care avem aeroport și metrou, ar zice unii, suntem culmea civilizației.

Adrian Udrea: Sunt două categorii de țărani: „țăran” și țăranul muncitor.

Statutul de „țăran”, pe care îl înregistrăm cu toții, din păcate nu cel de țăran, ca matrice a unei civilizații românești, simple, la asta ne referim. Deci, aeroport la Horezu nu, salariu de 2000 euro nu, Vârful lui Roman de vânzare, cam asta este situația.

Adrian Udrea: Da, cam asta este situația actuală.

Și femeile de la Horezu necoafate.

Adrian Udrea: Asta e observația dumneavoastră, eu nu am ochi pentru alte femei.

Bine faceți, nici nu cred că aveți nevoie, Eu vă urez să aveți succes în alegeri, să vă fie familia trainică și vă invit să reveniți la Curierul de Râmnic, pentru că schimbarea unei mentalități, nu se face printr-o discuție ca între prieteni, cum am avut-o noi, astăzi, iar oamenilor trebuie să li se dea exemple de forță. Vă doresc ca dumneavoastră să aveți „cruzimea” de a impune tuturor o viață mai bună.

Adrian Udrea: Vă mulțumim, prefer un mandat și sa fie bun.

Andreea Udrea: Vă mulțumim, eu îl voi susține necondiționat.

Un interviu realizat de Silviu Popescu

Articole asemănătoare

Forever involved

Postat de - 9 august, 2020 0
FacebookTwitterSunt din generația ”decrețeilor” (în fine… cu vreo 3-4 luni mai mare). Generația crescută cu ”cheia de gât”, două ore…

Necrolog

Postat de - 12 august, 2020 0
FacebookTwitterPărintele arhimandrit Laurențiu Popa a trecut la Domnul. A fost stareț al Mănăstirii Stănișoara timp de 33 de ani. Mai…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *