Ziua mondială a alimentaţiei este sărbătorită an de an, la data de 16 octombrie.
Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, data de 16 octombrie reprezentând ziua înfiinţării FAO în 1945, la Quebec. Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală. Adunarea Generală a ONU a ratificat această decizie la 5 decembrie 1980 şi a cerut guvernelor şi organizaţiilor internaţionale, naţionale şi locale să celebreze în fiecare an Ziua mondială a alimentaţiei, care a fost marcată pentru prima dată în 1981.
Ziua mondială a alimentaţiei prilejuieşte o serie de evenimente organizate cu scopul de a îndeplini cel de-al doilea obiectiv înscris pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care reprezintă un program universal de acţiune globală în domeniul dezvoltării durabile, asumat de statele membre ONU la sfârşitul anului 2015. Astfel, Obiectivul nr. 2 (Foamete ”zero”) are în vedere eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.
Și anul acesta marcarea acestei zile evidenţiază importanţa acţiunilor noastre în conturarea unui viitor sănătos. Potrivit site-ului Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, în ultimele decenii, omenirea şi-a schimbat în mod dramatic obiceiurile alimentare, ca urmare a globalizării, urbanizării şi a creşterii veniturilor. Am trecut, astfel, de la o alimentaţie bazată în principal pe produse vegetale, bogate în fibre, la o alimentaţie bogată în zahăr, grăsimi şi sare, îndeosebi mâncare procesată, de origine animală. Petrecem din ce în ce mai puţin timp acasă, prin urmare ne bazăm mai mult pe mâncare de tip fast-food sau pe alimente semi-preparate.
Mâncarea nesănătoasă şi viaţa sedentară au dus la creşterea obezităţii, nu doar în ţările dezvoltate, ci şi în ţările cu venituri mici, unde foametea şi obezitatea deseori coexistă. În prezent, potrivit datelor prezentate pe site-ul www.fao.org, peste 670 de milioane de adulţi şi 120 de milioane de fete şi băieţi cu vârsta cuprinsă între 5 şi 19 ani suferă de obezitate, iar peste 40 de milioane de copii sub 5 ani sunt supraponderali, în timp ce peste 820 de milioane de oameni sunt victimele foametei. O dietă nesănătoasă este unul dintre factorii principali de risc ai decesului cauzat de boli netransmisibile, cum ar fi cele cardiovasculare, diabetul sau anumite tipuri de cancer. Obezitatea şi alte forme de malnutriţie afectează una din trei persoane, dar se estimează că până în anul 2025 vor afecta una din două persoane. Trebuie avut, însă, în vedere, că există soluţii accesibile pentru a reduce toate formele de malnutriţie, dar acestea necesită o implicare globală.
Anul acesta, Ziua mondială a alimentaţiei promovează adoptarea de măsuri, în toate sectoarele de activitate, pentru a oferi tuturor categoriilor sociale din toate colţurile lumii posibilitatea de a avea acces la hrană de calitate. Ziua mondială a alimentaţiei este marcată în circa 130 de state ale lumii, iar în România a fost instituită, prin Legea nr 47/2016, Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare la aceeaşi dată.
Propunerea legislativă a fost iniţiată de senatorul UNPR Marian Vasiliev, acesta precizând că data propusă coincide cu Ziua mondială a alimentaţiei (World Food Day), declarată de Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, pentru creşterea gradului de conştientizare publică a problemelor privind alimentaţia la nivel mondial şi consolidarea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei. Totodată, Marian Vasiliev susţine că „adoptarea prezentei legi, precum şi acţiunile organizate cu această ocazie ar duce la o mai mare conştientizare a acestui fenomen.
Potrivit expunerii de motive a actului normativ, „studiile arată că cea mai mare parte a veniturilor cetăţenilor români este utilizată pentru cumpărarea de alimente. În acelaşi timp, România risipeşte în fiecare an, conform rapoartelor UE, o cantitate de 5 milioane de tone de alimente”.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la 3 noiembrie 2015, denumirea iniţială de Ziua naţională a combaterii risipei alimentare fiind amendată şi votată ca Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare, pentru a avea aceeaşi conotaţie cu Ziua mondială a alimentaţiei. Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă la 2 martie 2016, iar la 29 martie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii.
Prin Legea nr 47/2016 privind instituirea acestei zile, publicată în Monitorul Oficial al României la 1 aprilie 2016, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale pot organiza manifestări şi acţiuni publice, luând în considerare culoarea galbenă drept culoare specifică a acestei zile.(Sursa: AGERPRES).
Corina Enache
