Prezentare
Ramona Strugariu, unul dintre cei opt europarlamentari USR PLUS (PLUS, Renew Europe), se află pe locul al doilea, într-un clasament care măsoară implicarea europarlamentarilor, prin numărul de amendamente depuse.
Ramona Strugariu a depus nu mai puțin de 577 de amendamente în primul an de mandat ca europarlamentar.
Ramona Strugariu este primul europarlamentar român care își va deschide un birou în Râmnicu Vâlcea.
La începutul lunii septembrie, Ramona Strugariu a anunțat că a fost publicat online, pe site-ul său www.ramonastrugariu.eu ghidul privind accesarea fondurilor europene în noul Cadru financiar multianual 2021-2027, inițiat împreună cu Nicu Ștefănuță, europarlamentar USR PLUS: „(..) varianta electronică a acestuia este disponibilă pe site-ul meu ramonastrugariu.eu, la secțiunea «În România». Ghidul este un proiect comun al meu si al colegului Nicu Ștefănuță, pornit din dorinţa de a aduce informaţia acolo unde este mai mare nevoie de ea: la firul ierbii, la cetăţean şi la autorităţile locale. Ne dorim să vedem comunităţile din România dezvoltându-se cu bani europeni.
Românii merită o viaţă mai bună: să aibă slujbe mai bune, să-şi trimită copiii la şcoli moderne, oamenii să fie trataţi în spitale curate şi bine dotate, să respire un aer mai curat, să meargă pe străzi neaglomerate. Pentru toate acestea, avem la dispoziţie aproape 80 de miliarde de euro în următorii şapte ani. Haideţi să nu-i lăsăm să se irosească!”.
“Acest ghid s-a născut din dorința noastră de a ne juca pe deplin rolul de deputați europeni, un rol înțeles ca interfață între cetățeni și Uniunea Europeană. Există numeroase oportunități de dezvoltare disponibile autorităților locale din România și ne dorim ca o mai bună cunoaștere a acestora să ducă la beneficii concrete pentru români. Ca români şi ca europarlamentari care reprezintă România în Parlamentul European, ne dorim să vedem comunităţile din țara noastră dezvoltându-se cu bani europeni”, a mai declarat Ramona Strugariu
Interviu
1. Se spune despre dumneavoastră că sunteţi, dintre toţi europarlamentarii români, cel mai activ şi cel mai implicat, printre altele, în apărarea drepturilor femeilor şi în proiecte pentru copiii aflaţi în situaţii defavorizate. Vă întrebăm, în calitatea dumneavoastră de fost “luptător” pentru cauza persoanelor defavorizate, inclusiv a copiilor cu handicap sever și/sau abandonați, dacă Uniunea Europeană poate fi considerată un model global de rezolvare a acestor situații?
Nu există modele perfecte. Dar, aș spune că Uniunea Europeană rămâne în continuare cel mai bun loc pentru respectarea drepturilor omului și pentru libertatea presei. Președintele primului Parlament European ales, în 1979, chiar anul în care mă nășteam eu, a fost o femeie – Simone Veil – o mare apărătoare a drepturilor femeilor și o luptătoare pentru susținerea acestor drepturi în legislația franceză. Astăzi avem o femeie la cârma Comisiei Europene – Ursula von der Leyen, avem aproape paritate de gen la nivelul funcțiilor politice și la conducerea comisiilor de specialitate din Parlamentul European, este un pas uriaș înainte și un model bun.
În același timp, încă sunt state membre în Uniunea Europeană care nu au ratificat Convenția de la Istanbul, privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, iar altele s-au retras. Încă avem state membre în care realitatea copiilor aflați în situații vulnerabile este una usturătoare – în România peste o treime trăiesc sub pragul sărăciei, iar aproximativ 150.000 se culcă flămânzi, în fiecare zi. Așa spun rapoartele organizației Salvați Copiii. Cât despre violența împotriva femeilor, peste 60% dintre români o consideră justificată în anumite situații. Deci suntem departe de un model global care să rezolve toate aceste probleme. Dar putem dezvolta modele naționale puternice și eficiente, utilizând instrumente europene, bani europeni, expertiză națională și internațională. Nu ne oprește nimeni. Voință să fie. Voință politică, în primul rând.
2. Noi mai ştim care este realitatea, însă vă întrebăm și pe dumneavoastră dacă există o colaborare cu europarlamentari ai altor partide, în ideea dezvoltării unui proiect comun european, capabil să răstoarne munții și să sincronizeze România cu țările dezvoltate, din vestul Europei.
Există, punctual, cu privire la anumite dosare legislative, dar se poate mult mai mult și mai bine. Am avut câteva întâlniri cu colegi din delegația României, a șasea ca mărime în Parlamentul European (33 de deputați) și am recunoscut deschis, mulți dintre noi, că ne putem coordona mult mai eficient în ceea ce privește interesul României și influența pe care ea o poate avea la masa deciziilor politice europene. Avem acum și un român lider de grup politic – pe Dacian Cioloș, președintele Renew Europe, iar asta poate face și face o diferență majoră în felul în care ne este ascultată vocea, în Uniunea Europeană. Apoi, mai este și o chestiune de competență și una de angajament pentru munca din Parlamentul European, care nu e deloc ușoară, și pentru reprezentarea activă a intereselor României în orice acțiuni sau negocieri. Ori de câte ori am acționat în tandem și ne-am susținut reciproc inițiativele, rezultatele s-au văzut. Ține de noi să facem acest efort – orizontal și transpartinic – ori de câte ori interesul României o cere. Eu cred că orgoliile și ambițiile cu tente individualiste nu iși au locul aici.
3. Ce loc ocupă grupul parlamentarilor RENEW în arhitectura Parlamentului European și de ce?
Renew Europe este al treilea grup ca mărime din Parlamentul European (după cel al Popularilor și cel al Social-Democraților), are 98 de deputați din 22 de țări și este, practic, o structură politică nouă, centristă, care a adus un suflu proaspăt în politica europeană după alegerile europarlamentare din 2019. Multe dintre principiile lui fondatoare se regăsesc și pe agenda USR PLUS: meritocrație, competență, respect pentru valorile europene și pentru statul de drept, preocupare pentru mediu și dezvoltare durabilă, încurajarea competiției și a pieței libere, dar și responsabilitate socială.
4. Există atât de multă birocrație la Bruxelles, pe cât se vorbește?
Există, dar nu este o mașinărie infernală menită să pună bețe în roate, iar atunci când ai în sistem oameni competenți e mult mai ușor de suportat. Sigur că simplificarea aduce întotdeauna o economie de timp, de resurse, de energie. Dar există situații în care birocrația este necesară, pentru a menține niște mecanisme de control eficiente – de exemplu în ceea ce privește cheltuirea banilor europeni sau prevenirea conflictului de interese. În astfel de situații cu siguranță este important și necesar să ai oameni dedicați, filtre, reguli, proceduri, chiar dacă ia mai mult timp sau pare stufos, uneori.
5. Anumite ziare de circulație europeană vorbesc deschis despre discriminarea pe care Uniunea Europeană o face în raport cu țările mici, cum ar fi România. Există așa ceva sau este fake news?
Nicio secundă nu am crezut în această teorie iar acum, ca parte directă a dispozitivului politic ales de România să îi reprezinte interesele la nivel european, pot să vă spun că o resping vehement. România are exact vocea pe care alege să o aibă, în Europa și în lume. Influența ei politică și anvergura rezultatelor sunt direct proporționale, pe de o parte, cu implicarea și calitatea oamenilor care o reprezintă, pe de altă parte, cu felul în care își valorifică statutul de stat membru și știe să folosească resursele europene pentru dezvoltare.
La primul capitol – influentă politică – stăm foarte bine acum și mă bucur să văd, efectiv, cum delegația USR PLUS și grupul Renew Europe au avut un rol decisiv aici. Vă dau câteva repere: România este în top 5, pe locul 4 chiar, ca influență în domeniul politicilor economice sau în cel al digitalizării, domenii fundamentale între politicile Uniunii, așa cum rezultă din analizele independente efectuate la finalul acestui prim an de mandat de VoteWatch Europe. Grupul Renew Europe se află pe locul 2 în aceste topuri ale influenței politice. La capitolul economie, clasamentul individual este condus de un român, colegul meu, Dragoș Pîslaru. Este o performanță excepțională și putem ținti chiar mai sus de atât, dacă ne facem munca cum trebuie.
La capitolul al doilea – valorificarea resurselor și a avantajelor aderării – stăm prost. În exercițiul bugetar 2014 – 2020 avem o rată de absorbție mai mult decât modestă a fondurilor europene – 38%, la capitolul stat de drept am stat dezastruos în ultimii ani și nici acum nu suntem tocmai campioni; ne numărăm, în schimb, printre campionii la frauda cu fonduri europene, la traficul de persoane, la criminalitatea organizată. Nu e deloc o mândrie asta, iar faptul că avem,, teoretic în față, pentru următorul exercițiu financiar multianual 2021 – 2027, aproape 80 de miliarde de euro, bani europeni care reprezintă un record absolut de alocare, nu reprezintă o garanție a faptului că îi vom și cheltui eficient pentru dezvoltare, că vom ști să scriem proiecte pentru ei, că nu îi vom fura sau ignora, pur și simplu. România are nevoie de oameni competenți, onești și integri ca de aer, în politică, în administrație, în tot aparatul de responsabilitate publică. Pe mâinile lor vor încăpea acești bani și ei trebuie să știe să îi valorifice la maximum. Pe scurt, ne așternem acum viitorul cu mâinile noastre.
6. Aveți un copil. Unde vedeti viitorul lui, în România, în Uniunea Europeană sau în altă țară a lumii?
Oriunde și-l alege el. Datoria mea este să lupt, cu toate resursele pe care le am la îndemână, pentru ca el și toți ceilalți copii ai României să aibă o țară în care să se simtă în siguranță și care să le genereze oportunități, o Europă și o lume la fel. Nu cred că îi pot desena viitorul cu un creion pe harta lumii, dar cred profund că eu și generația mea putem desena România și Europa pe harta lumii într-un fel care să asigure cât mai mult viitorul acestor copii. Nu cred că oamenii trebuie să trăiască sub vremuri, ci că sunt cei care construiesc, schimbă și așază vremurile pe măsura implicării lor civice, sociale, politice, a faptului că le pasă. Iar pentru lideri, acest lucru nu mai este o opțiune, ci o misiune.
7. Știm că militați pentru întărirea poziției femeii în societate și, mai ales, pentru o apreciere corectă a femeilor, în politică. Cum apreciați, în calitate de europarlamentar, statutul femeii în Uniunea Europeană? Mai sunt femeile supuse discriminării și ce se face pentru eliminarea acesteia?
Am dat și mai sus câteva repere referitor la acest subiect, dar completez. Cred că încă trăim în societăți care discriminează și care ignoră rolul femeii în societate și în politică. Situația diferă mult de la un stat membru la altul, iar în acele societăți în care comunismul sau diverse forme de conservatorism și-au lăsat amprenta profund asupra mentalităților, acest lucru se vede cel mai clar. Cred, în același timp, că unele dintre cele mai puternice modele de implicare și de leadership din Europa și din lume vin tocmai dinspre astfel de societăți: Zuzana Čaputová, președinta Slovaciei, aleasă în martie 2019; Svetlana Tikhanovskaïa , lidera de doar 37 de ani a opoziției din Belarus, care îl înfruntă acum incredibil de curajos pe autocratul Alexandr Lukashenko, după ce l-a contracandidat la alegerile prezidențiale, și care poate avea un rol decisiv în viitorul țării ei; Dalia Grybauskaitė, fosta președintă a Lituaniei.
Apoi, cel mai tânăr premier din istoria Danemarcei este o femeie, Mette Frederiksen. Iar nume precum Angela Merkel sau Jacinda Ardern, prim-ministra Noii Zeelande, sunt simbolice pentru o lume întreagă.
Taiwanul are o președintă extraordinară, Tsai Ing-wen, care duce o bătălie perpetuă și foarte grea pentru independența statului față de dominația Chinei și care a reușit performanțe excelente în combaterea pandemiei, printr-o reacție imediată și extrem de eficientă.
De ce dau aceste exemple? Pentru că ele înseamnă o lume posibilă. Pentru că orice sistem politic de succes trebuie să țină cont de aceste realități și acolo unde ele nu există, să se bată pentru drepturile femeii și să le construiască. Pentru că nu există un loc al femeii în societate. Locul ei este absolut oriunde vrea ea să fie. Iar pentru asta avem nevoie de politici active pentru combaterea discriminării, a violenței, pentru egalitate de gen și de șanse.
8. Veţi deschide un cabinet de europarlamentar la Râmnicu Vâlcea, primul de acest fel, din orașul nostru. Cum și când vedeti posibile întânirile dintre dumneavoastră și cetățenii județului. Ce veți putea face pentru ei?
Nu mai am o dată prevăzută pentru inaugurarea cabinetului europarlamentar de la Râmnicu Vâlcea, din păcate, pentru că situația epidemiologică este extrem de volatilă și nu voi putea organiza audiențe sau dezbateri mai largi decât în condiții de maximă siguranță pentru locuitorii orașului. Era prevăzută pentru această vară, în luna iulie. Însă intenționez să organizăm dezbateri online pe subiecte de interes local, oamenii îmi pot scrie oricând au întrebări sau propuneri pe adresa cabinetului de la Bruxelles, care este publică, găsim forme de dialog și de a rămâne aproape până când această inaugurare și activitatea biroului se pot desfășura în siguranță. Am mutat activitatea în online deocamdată si pentru celelalte cabinete; voi anunța atunci când ne putem organiza activitatea sau diverse întâlniri într-un alt format.
Pot aduce Europa și Uniunea Europeană la Râmnicu Vâlcea prin intermediul cabinetului europarlamentar și acesta este cel mai important proiect al meu pentru comunitatea locală. Toți cei care vor să se informeze despre cum funcționează mecanismele europene, la ce îi ajută, ce oportunități creează ele pentru comunitate, pentru tineri, toți cei care vor să organizeze dezbateri, acțiuni sau au nevoie de consiliere legat de aceste subiecte au o poartă deschisă la cabinetul meu. Rolul acesta de facilitator este foarte important pentru comunitate iar mandatul meu îl presupune. Scepticismul și rezervele față de proiectul european vin în primul rând din necunoaștere. Oamenilor li se pare Bruxelles-ul, de multe ori – și nu vorbesc doar despre România aici, ci și despre alte state membre – un loc acolo, departe, în care niște răsfățați ai puterii decid în legea lor niște lucruri care nu au legătură cu ei. Nu e deloc așa. Dimpotrivă, tot ce decidem și toată contribuția noastră la politicile publice europene trebuie să fie în interesul oamenilor și să reflecte atât standardele, cât și prioritățile lor. Un exemplu simplu – programul Erasmus, cea mai mare realizare a Uniunii Europene în materie de mobilitate pentru educație, este îmbunătățit și finanțat prin proceduri legate direct de munca noastră comună, a Parlamentului European și a Consiliului. Programul Erasmus înseamnă că tineri, profesori, diferite tipuri de profesioniști sau organizații pot călători și studia în Europa, pentru a-și îmbogăți dezvoltarea profesională și experiențele de învățare. Și de aici, din Râmnicu Vâlcea și din Suceava și din Vaslui și din Bistrița, de oriunde. Asta e frumusețea proiectului european. Sunt convinsă că există la Râmnicu Vâlcea antreprenori care au dezvoltat afaceri cu fonduri europene. Nu ar fi avut această oportunitate, dacă nu exista Uniunea Europeană.
9. Aveţi toate ingredientele pentru a vă considera un om împlinit. Cât de mult înseamnă pentru starea dumneavoastră de acum, România? Şi ce faceţi, concret, pentru ţara noastră? Care ar fi urgențele României, în această perioadă grea?
România este motivul pentru care am intrat în politică, România este cea care m-a trimis în Parlamentul European. Toată activitatea mea, pe care o găsiți aici, în detaliu https://ramonastrugariu.eu/ este concentrată pe o reprezentare a României la nivel european așa cum ea o merită. Facem legi pentru aproape 500 de milioane de cetățeni europeni, calitatea vieții lor este direct influențată de aceste legi și de aceste politici europene. Monitorizăm felul în care sunt cheltuiți banii europeni, bani care sunt ai cetățenilor, contribuția lor directă la bugetul Uniunii. Ne asigurăm că valorile europene sunt respectate – același valori fondatoare care au stat la baza proiectului numit Uniunea Europeană. În toate aceste demersuri, România are un cuvânt de spus. Cu cât ne facem munca profesionist și mai dedicat, cu atât cuvântul ei de spus este mai important. Aveți toate acele exemple de mai sus și mai sunt multe altele, în care contează enorm să generezi încredere, să fii capabil de dialog, să știi să negociezi, să fii obiectiv, informat, atent la tot ce se întâmplă cu și despre țara ta. Ieri îmi scria un om că a vorbit un oficial european foarte frumos despre mine și activitatea mea în Parlamentul European, în contextul unei întâlniri. Efectul de multiplicare al acestei munci este un câștig pentru România.
Ce îi trebuie României acum, urgent, este competență, echilibru, integritate și onestitate în viața politică; îi trebuie un guvern și o administrație capabile să absoarbă fonduri europene și să le cheltuie eficient; îi trebuie lideri cu viziune, curaj, care sunt în stare să asume reforme necesare și cărora le pasă de bunăstarea și de siguranța oamenilor. Bani sunt. România are nevoie de oameni care să facă pasul înainte pentru toate aceste lucruri.
10. Printre proiectele de care vă ocupaţi, pe care am vrea să ni le menţionaţi pe scurt, pe care îl consideraţi cel mai important? De ce?
Muncesc în Parlamentul European pentru ca Uniunea Europeană să fie în primul rând o comunitate de valori, fundamentată pe respectarea drepturilor și libertăților, statului de drept și principiilor democratice.
Am susținut crearea unui mecanism comprehensiv de protejare a statului de drept la nivel european. Sunt responsabilă din partea grupului Renew Europe pentru mai multe dosare din aceasta sferă, precum situația respectării valorilor europene în Ungaria, libertatea presei sau Programul pentru Justiție din cadrul viitorului buget multianual. De asemenea, sunt raportoare permanentă a grupului Renew Europe pentru combaterea spălării banilor precum și pentru toate dosarele cu privire la droguri. Sunt vice-președintă a Delegației pentru relația cu Republica Moldova, rol din care sprijin drumul european al acestei țări. Sunt responsabilă pentru descărcarea de gestiune a agențiilor europene din zona de justiție și afaceri interne, precum și pentru dosare cu privire la libertatea presei sau protecția intereselor financiare ale Uniunii și combaterea fraudei.
Responsabilitățile mele formale în Parlamentul European sunt:
👉 Membră în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE)
👉 Membru supleant în Comisia pentru control bugetar (CONT)
👉 Membru supleant în Comisia pentru petiții (PETI)
👉 Membră și Vicepreședintă, Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova
👉 Membră a Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest
👉 Copreședintă a Comitetului pentru energie din cadrul Adunării Parlamentare Euronest
👉 Membru supleant, Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia
👉 Membră în Comitetul director al Intergrupului Anticorupție
Nu pot spune că există un proiect mai important decât altul. Pentru toate muncesc cu la fel de multă pasiune, pentru că îmi place munca mea și pentru că sunt trimisă acolo de oamenii României ca să îi reprezint cu la fel de multă implicare și consistență, în toate aceste dosare.
11. Ca ziariști, am fost la Bruxelles, în câteva rânduri și stim cât de dificil este să te descurci într-o lume nouă și atât de complicată, cum este cea a Parlamentului European. Credeți că un mandat de europarlamentar este suficient pentru a reuși în această lume?
Cred că un mandat de europarlamentar este o parte foarte mică pentru ce înseamnă a reuși în această lume. Pentru mine, această reușită se leagă de rezultate pe termen mediu și lung – politic vorbind, pentru România și pentru Europa. Iar personal, are legătură cu mult mai multe lucruri: o coloană vertebrală dreaptă până la capăt; alegerile pe care le-am făcut și care s-au dovedit bune în primul rând pentru ceilalți; experiențele culturale, cunoașterea, o anumită dimensiune a dezvoltării spirituale, contribuția la educația copilului meu și la fericirea lui; întoarcerea acasă în țara pe care mi-am dorit-o și la construcția căreia am fost parte.
Nu e nimic simplu din tot ce scriu aici, dar asta va însemna pentru mine, la un moment dat, privind înapoi, că am reușit în această lume. Iar eu cred că, în echipă cu oamenii României, voi reuși.
Un interviu realizat de Mihaela Iliescu și Silviu Popescu
