Constantin Chiriţă

160 0

Constantin Chiriţă (n. 12 martie 1925, în familia unor învăţători din comuna Ibăneşti, judeţul Vaslui – d. 14 noiembrie 1991, Bonn-Konigswinter, Germania) a fost un cunoscut prozator român, cărţile sale adresându-se în special celor mai mici cititori.

La Ibănești a urmat cursurile şcolii primare. Primele şase clase liceale le-a efectuat la Liceul “Gh. Roşca Codreanu” din Bârlad, ultimele două absolvindu-le în Bucureşti. După ce a frecventat parţial cursurile Politehnicii bucureştene, se dedică literaturii şi ziaristicii.

A urmat Politehnica din Bucureşti, dar nu a finalizat studiile. A fost apoi redactor la ziarul Scînteia şi muncitor pe şantierul de la Bumbeşti-Livezeni. Debutează ca scriitor în anul 1949, opera sa fiind în general inspirată din realismul socialist al acelor vremuri. S-a remarcat ca romancier şi scenarist român. A deţinut funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor.

Debutul literar a avut loc în 1949. A fost redactor la diferite reviste literare (mai ales la Luceafărul şi Sportul literar) etc. Scriitor fecund şi, deseori, militant politic al timpului (secretar de partid al Uniunii Scriitorilor, 1972 – 1977 şi vicepreşedinte al ei, din 1977). A colaborat la diferite reviste literare, sociale şi politice din ţară. Majoritatea cărţilor sale se adresează tineretului. Uniunea Scriitorilor l-a premiat în două rânduri (1964 şi 1974).

A fost un virtuos eseist. În romanele sale adresate maturilor, a adus imaginea lumii universitare şi tehnocrată. A participat la toate manifestările culturale ale Liceului “Gh. Roşca Codreanu” şi ale Bârladului.

A decedat la data de 14 noiembrie 1991 în localitatea Bonn-Konigswinter (Germania).

Opera

Constantin Chiriţă este autorul unui foarte popular ciclu de romane, intitulat Cireşarii

Titlurile celor cinci volume sunt:

Cavalerii florii de cireş (numit iniţial Teroarea neagră); 1956
Castelul fetei în alb; 1958
Roata norocului;

Aripi de zăpadă (numit iniţial Teroarea albă);
Drum bun, Cireşari.

Ele au fost ecranizate în anii optzeci sub forma unui serial de televiziune, care s-a bucurat de succes la public. S-au turnat filme după aceste volume considerate adevărate best-seller în perioada comunistă, iar în întreaga ţară s-au înfiinţat cercuri de tineret şi cluburi care purtau numele Cireşarii şi s-au organizat numeroase expediţii şi excursii, cu participanţi de vârsta cireşarilor şi cu caracter ştiinţific, o retrăire a aventurilor acestora.

Alături de romanul „Toate pânzele sus!” al lui Radu Tudoran,  Cireșarii a constituit unul din romanele favorite ale adolescenţilor români.

Cărţi publicate:

Matei Ion a cucerit viaţa – volum de nuvele 1949;

Oameni din oraşul nostru 1951;
Cireşarii 1956;

Întâlnirea 1959;
Oţelul 1960 (revizuit în 1979, Livada);
Pasiuni 1962;

Trilogia în alb 1974 (grupează 3 romane poliţiste: Trandafirul  AlbPescăruşul Alb,Îngerul Alb);
Adâncimi – piesă de teatru 1974.

 

(Sursa:cartepedia.ro)

Corina Enache

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *