20 Martie – Ziua internaţională a fericirii

508 0

(International Day of Happiness)

 

Ziua internaţională a fericirii (International Day of Happiness) este celebrată la 20 martie, fiind proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 66/281 din 12 iulie 2012.

Ce e fericirea? O putem atinge sau este doar un vis utopic? “Părintele” psihologiei pozitive, Martin Seligman, descrie fericirea ca fiind experimentarea unor emoţii pozitive precum bucuria, entuziasmul şi mulţumirea combinate cu sentimente mai profunde legate de scop şi înţeles. Fericirea presupune să te setezi mental într-o manieră pozitivă pentru prezent şi să fii optimist cu viitorul. Experţii în fericire spun că fericirea nu este o experienţă stabilă, care nu se schimbă, ci, dimpotrivă, una flexibilă şi depinde doar de noi să muncim în “direcţia fericirii”.

Experţii în fericire spun că fericirea nu este o experienţă stabilă, care nu se schimbă, ci, dimpotrivă una flexibilă şi depinde doar de noi să muncim în “direcţia fericirii”.

Studii recente indică faptul că flexibilitatea psihologică este cheia către a atinge mai uşor fericirea şi starea de bine. De exemplu, a fi deschis către experienţe emoţionale, dar şi abilitatea de a tolera perioade de discomfort, ne pot ajuta să avem o existenţă mai bogată şi care să ne dea un sens. Studiile au demonstrat faptul că felul în care răspundem la circumstanţele vieţii noastre au o influenţă mai mare asupra fericirii noastre decât evenimentele în sine. Şi dacă experimentăm stresul, tristeţiea sau anxietatea pe termen scurt, nu înseamnă că nu putem fi fericiţi pe termen lung.

Din punct de vedere filozofic sunt două căi spre fericire: cea hedonistă şi cea eudaimonică. Prima viziune consideră că pentru a fi fericit este nevoie să maximizăm plăcerea şi să evităm durerea. În acest sens, ar trebui să căutăm noi şi noi placeri şi să minimizăm sentimentele negative. Dimpotrivă, eudaimonicii au o viziune pe termen lung: ei consideră că ar trebui să trăim autentic şi pentru binele suprem.

Ne putem atinge potenţialul prin bunătate, justiţie şi curaj. Acestea ar trebui să fie calea spre fericire, spre un nivel mai profund de bucurie şi mulţumire. În această viziune o viaţă fericită nu presupune să eviţi responsabilităţile şi perioadele grele, ci să răspunzi evenimentelor negative într-o manieră care să tea jute să te dezvolţi. Practic, să consideri orice obstacol o modalitate de autocunoaştere şi creştere spirituală.

Fă exerciţii

S-a dovedit ştiinţific că exerciţiile fizice au un impact atât de profund asupra fericirii şi stării de bine, încât a devenit o strategie folosită de psihologi pentru a combate depresia. Un studiu citat în cartea The Happiness Advantage vorbeşte despre 3 grupuri de pacienţi care şi-au tratat depresia fie cu medicamente, fie cu sport, fie cu ambele. Rezultatul a fost unul surprinzător. În toate cele 3 grupuri s-a reuşit creşterea nivelului fericirii, însă la o evaluare făcută la 6 luni după, s-a constatat că 38% dintre cei care luaseră medicamente redeveniseră depresivi, dintre cei care făcuseră şi sport doar 31%. Surpriza vine de la grupul celor care făcuseră doar sport. Doar 9% redeveniseră depresivi.
Şi da, nu trebuie să fii depresiv pentru a te simţi bine după ce faci exerciţii. E dovedit ştiinţific că sportul ajută la eliberarea de endorfine care ne fac să ne simţim mai bine şi mai fericiţi.

Dormi mai mult

Ştim că în timpul somnului se regenerează celulele şi asta ne ajută să fim mai productivi şi mai concentraţi.În cartea NutureShock, Po Bronson şi Ashley Merryman explică beneficiile somnului asupra pozitivităţii. Stimulii negativi sunt procesaţi de amigdală, iar cei pozitivi şi neutri de hipocampus. Privarea de somn afectează mai mult hipocampusul decât afectează amigdala. Rezultatul constă că oamenii care nu dorm suficient nu îşi mai amintesc momentele frumoase, ci doar cele negative.

Un experiment realizat pe nişte studenţi americani privaţi de somn care trebuiau să reţină nişte cuvinte dintr-o listă a arătat că au reţinut 81% dintre cuvintele negative precum “cancer” şi doar 31% din cuvintele pozitive sau neutre precum “soare” sau “baschet”.

Mută-te aproape de birou

Drumul până la birou are un impact surprinzător asupra fericirii noastre. Faptul că facem acest drum de două ori pe zi, zilnic, 5 zile pe săptămână  este important pentru starea noastră de bine. Chiar dacă nu ne dăm seama de la început, cu cât e mai lung drumul, cu atât ne va afecta mai repede şi mai profund.  Chiar dacă datorită acelui job avem o casă mai mare şi o maşină mai performantă, acest tip de compensaţie nu funcţionează. Doi economişti elveţieni au realizat un studiu care spune că un drum lung până la birou nu poate fi compensat de o casă mai mare/mai frumoasă.

Petrece timp cu prietenii şi familia

Timpul alături de cei dragi este unul dintre cele mai importante regrete (în top 5) ale celor care sunt pe patul de moarte, Sunt câteva studii – dacă ai nevoie de dovezi – care spun că relaţiile cu cei importanţi din viaţa noastră ne pot îmbunătăţi nivelul de fericire, acestea se aplică chiar şi introvertiţilor.

George Vaillant, conducătorul unui studiu ce s-a derulat timp de 72 de ani şi a studiat viaţa a 268 de bărbaţi spunea într-un interviu în 2008 că a învăţat din acest studiu că singurul lucru cu adevărat important în viaţă este ce relaţii ai cu cei din jur. Conexiunile sociale al bărbaţilor erau ceea ce îi făcea fericiţi.  Un alt studiu britanic spune că putem să ne creştem venitul anual cu sute de mii de dolari şi tot să nu fim la fel de fericiţi ca atunci când ne-am consolida relaţiile sociale. Şi studiul Terman conţinut în Proiectul longevităţii a descoperit că relaţiile şi felul cum îi ajutăm pe ceilalţi sunt factori importanţi în a avea vieţi lungi şi fericite.

Mergi în natură

Fericirea are legătură cu timpul petrecut în natură. Un studiu a descoperit că 20 de minute în aer liber nu numai că te fac să te simţi mai bine, dar ajută şi memoria şi gândirea rapidă. Un alt studiu din UK de la Universitatea din Sussex a descoperit că cei care erau afară, la mare, într-o după-amiază călduroasă de weekend erau în mod substanţial mai fericiţi decât aceia care stăteau într-un mediu urban. Societatea Americană de Meteorologie a publicat un studiu în 2011 care spune că temperatura are un efect mai important asupra stării de bine, decât alte variabile precum viteza vântului sau nivelul de umiditate. Se pare că temperaturi de aproape 14 grade Celsius maximizează nivelul de fericire, aşa că fii cu un ochi şi pe termometru!

La 20 martie 2019, ONU a dat publicităţii Raportul Fericirii Mondiale (World Happiness Report), bazat pe sondaje efectuate timp de trei ani de Gallup, care evaluează nivelul de fericire perceput de cetăţenii a 156 de state. Printre factorii luaţi în calcul pentru această evaluare s-au numărat produsul intern brut pe cap de locuitor, speranţa de viaţă sănătoasă şi percepţia cu privire la corupţie în instituţiile guvernamentale şi mediul de afaceri. Raportul s-a concentrat în mod special pe ”fericire şi comunitate” având în vedere factori precum media de socializare şi tehnologia, normele sociale, conflictele şi politicile guvernamentale.

Cei mai fericiţi s-au dovedit a fi locuitorii din Finlanda, urmaţi de vecinii nordici din Danemarca, Norvegia şi Islanda. În topul zece al celor mai fericite ţări din lume au mai intrat Olanda, Elveţia, Suedia, Noua Zeelandă, Canada şi Austria. România s-a situat pe poziţia 48.

Sunt studii importante care spun şi că ajutorul acordat altora, meditaţia, planificarea unei călătorii, practicarea zâmbetului, a fi recunoscător sunt alte modalităţi prin care oamenii devin mai fericiţi.

Dar, poate ar trebui să te analizezi – măcar azi de Ziua Internaţională a Fericirii şi să îţi dai seama ce anume te face pe tine fericit(ă). Şi să ai grijă să faci acel lucru cât mai des, astfel încât să îţi umpli viaţa cu cât mai multe clipe minunate!

(Sursa: AGERPRES)

Corina Enache

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *