România este pe locul 38 din 49 la respectarea drepturilor LGBTI, se arată într-un raport ILGA-Europe (THE INTERNATIONAL LESBIAN, GAY, BISEXUAL, TRANS AND INTERSEX ASSOCIATION).
Malta, Belgia și Luxemburg se află în topul țărilor care respectă drepturile și libertățile persoanelor LGBTI. La polul opus se situează Azerbaijan, Turcia și Armenia.
Cu doar nouă procente mai mult decât Rusia și situată la „ani lumină” de Malta, unde drepturile și libertățile civile ale persoanelor LGBTI sunt respectate în proporție de 93,7%, România stagnează în clasamentul publicat de ILGA-Europe, cea mai mare organizație pan-europeană, formată din zeci de ONG-uri care luptă pentru drepturile comunității LGBTI, transmite RFI.
Statul român nu are nici personal specializat să trateze cazurile de discriminare, motivate de ură, în contextul în care agresiunile și mesajele homofobe și transfobe s-au întețit în pandemie.
“Nu a existat o evoluție pozitivă privind protecția vieții de familie pentru cuplurile de același sex. Litigiile în instanță au continuat în toată această perioadă. Nu există un program de educație sexuală comprehensivă pentru tineri care să conțină și informații despre orientare sexuală și identitate de gen. Și vedem că nu există măsuri pentru prevenierea bullyingului și discriminării în educație, măsuri care să fie aplicabile și față de comunitatea LGBTI”, a explicat Teodora Rotar, directoarea executivă a Asociației ACCEPT.
România nu recunoaşte cuplurile gay sub nicio formă legală – parteneriat civil sau căsătorie. Nu facilitează schimbarea actelor de stare civilă pentru persoane trans printr-o procedură simplă şi previzibilă, nu are legislaţie anti-discriminare pe baza identităţii de gen și nu permite adopţiile pentru cupluri gay.
Cu toate acestea, numărul românilor care susțin căsătoria cuplurilor LGBTI s-a dublat în doar cinci ani.
Raportul mai arată că, pentru prima oară în România, o persoană trans a candidat la o funcție publică. Este vorba despre Antonella Lerca, care strâns 300 de semnături în timpul campaniei, dar nu a reușit să se califice pentru candidatura la Consiliul General al Primăriei Sector 2, București.
Comparativ cu Republica Moldova, mult mai bine organizată la acest capitol, în România persoanele transgender întâmpină dificultăți dacă încearcă să își schimbe documentele de identitate cu noul gen și nume.
Situația a fost însă reclamată la CEDO, care a sancționat țara noastră, în luna ianuarie a acestui an, pentru că procedura actuală nu este nici sigură, nici practică, nici accesibilă persoanelor și nu are un rezultat previzibil.
Teodora Rotaru mai spune că “România implementează acum o decizie CEDO “X și Y împotriva României”, care vizează modul în care o persoană transgender își poate modifica actele de identitate, astfel încât ele să corespundă cu genul pe care acesta le are în mod real, nu cu sexul care i s-a atribuit la naștere”.
Activiștii ILGA-Europe fac apel la guverne să țină cont de directivele europene și deciziile CEDO, în cazurile de discriminare raportate, să combată actele de discriminare la care sunt supuse persoanele gay, lesbiene și transgender.
Sursa: RFI.
Mihaela Iliescu
Citește și Românii încep să fie mai deschiși față de căsătoria între persoane de același sex
