Dacă tot se distrug cascade din cauza nepăsării, lăcomiei sau din varii motive, iată cum se distruge albia superbă a râului Latorița, altadată, limpede precum cristalul. Aceasta se întâmplă și grație camioanelor așezate chiar în vad si a utilajelor de „despădurire” care scurmă și smulg din carnea muntelui.
Exploatatorii de lemn, oricine ar fi ei, nu învață niciodată lecția că, defrișând pădurea, se vor nărui munții peste noi!
Și munții chiar s-au năruit, iar apa de cleștar a devenit o mocirlă, mai jos de locul pe unde sunt trași arborii.
Drumul până la lacul Galbenu este aproape impracticabil, distrus fiind de trecerea timpului, de intemperii, ploi și zăpezi și, desigur, de trecerea camioanelor. Nicio poieniță nu a rămas nerăscolită și mutilată, umplută de resturi de betoane, fiare sau buturugi și rădăcini. Nimic din ce a fost cândva frumos nu a fost cruțat. Marginile drumului sunt acum străjuite de cioturi triste, oribile și de noroi. Chiar nimeni nu are interes să păstreze, conserve și protejeze această zonă fantastic de frumoasă? Chiar tratăm totul cu o dușmănie de neînțeles și, după noi, Potopul? Nu avem nimic de lăsat moștenire copiilor și nepoților noștri? De ce nu am avea aici o zonă protejată prin lege? Este posibil ca orice zonă montană să devină proprietate particulară sau teren de luptă al unora și autoritățile sau legile să le permită să strice orice?
Înainte, oamenii veneau la picnic, unii chiar cu corturile, în puținele poieni de pe valea râului și se bucurau cu sufletul de peisajul incredibil, cu acele marmite de piatră, jgheaburi și cascade.
Niciun loc nu a scăpat nedistrus și neurâțit. Probabil, vom face petiție sau vom apela la parlamentari pentru o lege care să oblige orice exploatator să nu mai distrugă natura, ori, dacă recoltează lemn, piatră sau altceva, SĂ REFACĂ ce au distrus! Vom trimite acest material și, orice alt articol despre mutilarea naturii, și lui Alex Dima, de la “România, te iubesc!” Și la alte publicații și organisme.
Nu mai merge așa, români! Suntem campionii urâțirii și distrugerii naturii!
Imaginea este din 6 iunie 2021, la câtiva km în aval de Apa Spânzurată, care, alimentată de ploi și de topirea zăpezilor, încă este frumoasă, dar ne temem pentru ea, în viitor. O prăbușire colosală, datorată precipitațiilor abundente din zonă, din ultima perioadă, a obturat aproape complet albia; râul se scurge pe sub stâncile căzute și dincolo de ele s-a format un mic lac, care, dacă acei tăietori de lemne ar pleca, s-ar limpezi și poate ar avea șanse măcar să devină un mic Ochi al Beiului.
K.R.
