Colesterolul, o substanţă gălbuie, cu aspect ceros, strâns legată de grăsimi se obţine NUMAI consumând produse de origine animală. Este o componentă normală a tuturor celulelor organismului şi se găseşte din abundenţă mai ales în creier şi sistemul nervos, dar este prezent în cantităţi mari în ficat şi glandele suprarenale.
Auzim tot mai multe persoane că au probleme de sănătate, că valorile colesterolului și ale glicemiei sunt crescute peste limite (merg împreună și se influențează una pe alta). Toate vorbesc, indirect, despre stilul de viață, despre buna funcționare a organismului.
Organismul nostru poate produce zilnic aproximativ 1000 mg de colesterol, în timp ce dieta zilnică a unei persoane care consumă produse de origine animală furnizează încă 500-900 mg, ceea ce repezintă de trei ori mai mult decât necesarul.
Cantitatea de colesterol furnizată de hrană zilnic nu ar trebui să depăşească 300 mg.
Chiar dacă alimentele nu l-ar conţine, ficatul şi, într-o oarecare măsură, toate celulele, ar produce suficient colesterol pentru a asigura funcţionarea normală a organismului.
Colesterolul are un rol important în formarea plăcilor ceroase de pe pereţii arterelor., ajungând să le obstrucţioneze, cu consecinţe grave.
Funcţiile importante, de fapt indispensabile, ale colesterolului, sunt mai puţin cunoscute.
Colesterolul din organism este utilizat la consituirea sărurilor biliare, a vitaminei D, a unor hormoni sexuali şi ai suprarenalelor şi are un rol esenţial în formarea membranelor celulelor.
Pentru că este insolubil în apă, colestrolul se leagă de o proteină pentru a fi transportat în sânge, combinaţie ce poartă numele de lipoproteină.
Unele lipoproteine conţin o cantitate mai mare de proteină şi se numesc HDL (lipoproteine cu densitate mare), iar altele, care sunt bogate în colesterol, se numesc LDL (lipoproteine cu densitate mică).
Aproximativ 25% din colesterolul din sânge este reprezentat de HDL, de aceea persoanele cu un nivel ridicat, sunt mai puţin expuse riscului de suferi de afecţiuni cardiovasculare sau artero-coronariene.
Este important să ştim ca un nivel mic sau normal al colesterolului total în sânge nu înseamnă absenţa acestui risc, dacă nivelul LDL este mai mare.
Riscurile unei afecţiuni cardiace sau ale unui atac soldat cu deces se reduc direct proporţional cu cu scăderea ponderii colesterolului în dietă.
Tratamentele alopate pentru reducerea colesterolului au adverse devastatoare pe termen mediu şi lung.
Pe lângă alimentaţia bogată în produse de origine animală, mai sunt şi alţi factori care influenţează nivelul HDL şi LDL:
- Fumatul;
- Lipsa activităţii fizice;
- Stresul emoţional;
- Obezitatea;
- Ereditatea;
- Consumul de cafea;
- Zahărul şi, implicit, diabetul;
- Vârsta şi sexul – bărbaţii şi persoanele în vârstă au un nivel mai mare;
Iată care este conţinutul în colesterol al unor alimente de bază, de origine animală, conform unor studii publicate de specialiştii americani :
| ALIMENT | CANTITATE | COLESTEROL (mg) |
| Lapte, caimac, lapte praf | O ceaşcă | 5 |
| Lapte integral | O ceaşcă | 34 |
| Brânză de vaci din lapte nesmântânit | O jumătate de ceaşcă | 7 |
| Smântână cu un conţinut redus de grăsime | 30 ml | 20 |
| Brânză de vaci din lapte smântânit | O jumătate de ceaşcă | 24 |
| Smântână 10-18% grăsime | O jumătate de ceaşcă | 26 |
| Ingheţată obişnuită 10% grăsime | O jumătate de ceaşcă | 27 |
| Brânză tip Cheddar | 30 grame | 30 |
| Unt | O lingură | 35 |
| Untură | O lingură | 12 |
| Stridii, somon | 85 grame, gătit | 40 |
| Scoici, halibut, ton | 85 grame, gătit | 55 |
| Pui sau curcan, carne albă | 85 grame, gătit | 67 |
| Creveţi | 85 grame, gătit | 130 |
| Vită, porc, homar, carne roşie, pui sau curcan | 85 grame, gătit | 75 |
| Carne de viţel, miel, crabi | 85 grame, gătit | 85 |
| Inimă de vită | 85 grame, gătit | 230 |
| Ou | Un ou sau un gălbenuş | 250 |
| Ficat ( de vită, viţel, porc sau miel) | 85 grame, gătit | 370 |
| Creier | 85 grame, nepreparat | Peste 1700 |
| Rinichi | 85 grame, gătit | 680 |
Luând toate acestea în serios, s-ar putea ca niciodată să nu mai privim la fel un aliment de origine animală, mai ales prin prisma impactului pe care îl au asupra sănătăţii o dietă bogată şi modul în care mâncăm.
Sursa: Jethro Kloss – „Biblia naturistului”
Mihaela Iliescu
Dacă nu ați încercat încă gustul rafinat al castanelor, este timpul să o faceți! Au nenumărate beneficii asupra sănătății!
