Victor Giosan: “ Finanțarea administrației locale din fondul de rezervă pentru cheltuieli curente este complet anormală și o sursă de clientelism politic instituționalizat”

250 0

2700 de primării și consilii județene, în marea lor majoritate clientela politică a PNL, au primit, prin hotărâre de guvern, peste un miliard de lei din fondul de rezervă bugetară, ca răsplată pentru susținerea acordată la recentul congres premierului Florin Câțu, demis marți, 5 octombrie, prin moțiune de cenzură.

În județul Vâlcea, suma alocată a fost de 27,621 milioane lei și s-a împărțit astfel:

Consiliul Județean Vâlcea – 4,971 milioane lei

Orașe:

  1. Băbeni – 100 mii lei;
  2. Băile Govora – 700 mii lei;
  3. Băile Olănești – 100 mii lei;
  4. Bălcești – 700 mii lei;
  5. Berbești – 700 mii lei;
  6. Brezoi – 700 mii lei;
  7. Călimănești – 700 mii lei;
  8. Horezu – 700 mii lei;
  9. Ocnele Mari – 100 mii lei.

Comune:

  1. Alunu – 50 mii lei;
  2. Amărăști – 350 mii lei;
  3. Bărbătești – 50 mii lei;
  4. Berislăvești – 50 mii lei;
  5. Boișoara – 350 mii lei;
  6. Budești – 400 mii lei;
  7. Bujoreni – 400 mii lei;
  8. Bunești – 50 mii lei;
  9. Câineni – 400 mii lei;
  10. Copăceni – 50 mii lei;
  11. Costești – 50 mii lei;
  12. Dăești – 600 mii lei;
  13. Dănicei – 400 mii lei;
  14. Diculești – 400 mii lei;
  15. Drăgoești – 400 mii lei;
  16. Făurești – 400 mii lei;
  17. Fărtățești – 400 mii lei;
  18. Frâncești – 400 mii lei;
  19. Galicea – 50 mii lei;
  20. Ghioroiu – 400 mii lei;
  21. Glăvile – 50 mii lei;
  22. Golești – 500 mii lei;
  23. Grădiștea – 400 mii lei;
  24. Gușoeni – 50 mii lei;
  25. Ionești – 300 mii lei;
  26. Laloșu – 50 mii lei;
  27. Lăcusteni – 50 mii lei;
  28. Lădești – 50 mii lei;
  29. Lăpușata – 400 mii lei;
  30. Livezi – 50 mii lei;
  31. Lungeși – 400 mii lei;
  32. Malaia – 50 mii lei;
  33. Mateești – 50 mii lei;
  34. Măciuca – 400 mii lei;
  35. Mădulari – 50 mii lei;
  36. Măldărești – 350 mii lei;
  37. Mihăești – 300 mii lei;
  38. Milcoiu – 400 mii lei;
  39. Mitrofani – 50 mii lei;
  40. Muereasca – 400 mii lei;
  41. Nicolae Bălcescu – 400 mii lei;
  42. Olanu – 700 mii lei;
  43. Orlești – 400 mii lei;
  44. Oteșani – 400 mii lei;
  45. Păușești Măglași – 400 mii lei;
  46. Perișani – 200 mii lei;
  47. Pesceana – 50 mii lei;
  48. Pietrari – 400 mii lei;
  49. Popești – 50 mii lei;
  50. Prundeni – 50 mii lei;
  51. Racovița – 50 mii lei;
  52. Roești – 50 mii lei;
  53. Roșiile – 400 mii lei;
  54. Sălătrucel – 400 mii lei;
  55. Scundu – 50 mii lei;
  56. Sinești – 400 mii lei;
  57. Slătioara – 50 mii lei;
  58. Stănești – 400 mii lei;
  59. Stoenești – 400 mii lei;
  60. Stoilești – 50 mii lei;
  61. Stroești – 400 mii lei;
  62. Sutești – 450 mii lei;
  63. Șirineasa – 50 mii lei;
  64. Ștefănești – 50 mii lei;
  65. Șușani – 400 mii lei;
  66. Tetoiu – 50 mii lei;
  67. Titești – 350 mii lei;
  68. Tomșani – 400 mii lei;
  69. Vaideeni – 50 mii lei;
  70. Valea Mare – 400 mii lei;
  71. Vlădești – 50 mii lei;
  72. Voicești – 400 mii lei;
  73. Voineasa – 50 mii lei;
  74. Zătreni – 350 mii lei.

Victor Giosan, expert recunoscut în administrația publică, unul dintre principalii contributori ai programului de guvernare propus de USR PLUS, consilier de nivel înalt al Uniunii Europene, pe lângă Guvernul Republicii Moldova, pe probleme legate de reforma administrației publice locale, critcă această decizie a guvernului: “ Finanțarea administrației locale din fondul de rezervă pentru cheltuieli curente este complet anormală și o sursă de clientelism politic instituționalizat”.

Metoda nu este nouă

“În mod normal cheltuielile curente cu destinație generală se acoperă din veniturile proprii, cotele defalcate din impozitul pe venit și transferurile de echilibrare pe care administrația locală le primește pe baza unei formule de alocare stabile. Dacă sunt bani suplimentari, aceștia la rectificare ar fi trebuit să completeze fondul de echilibrare și ar fi trebuit să urmeze aceeași formulă de alocare din legea bugetului. Mai mult, această formulă de alocare trebuie să fie stabilă pe mai mulți ani – numai în România se schimbă anual prin legea bugetului, după ce legea finanțelor publice 276/2006, ce stabilea o formulă de echilibrare corectă a fost mutilată de Tăriceanu în 2008. De fapt, Tăriceanu a introdus această metodă: diminuarea relativă a fondului de echilibrare și umflarea de zeci de ori a fondului de rezervă pentru a se aloca fonduri către administrațiile localeîn mod ad-hoc, discreționar, clientelar. Metoda a fost apoi perfecționată de Boc, Ponta și guvernele Dragnea”, a completat Victor Giosan.

Întrebat în legătură cu finanțările din acest fond, acesta a precizat: ”Finanțările din Fondul de Rezervă trebuie strict limitate la situații de urgență sau excepționale, clar definite. Volumul Fondului de Rezervă trebuie să fie limitat, nu la dimensiuni care depășesc bugetele unor ministere mai mici. Este o măsură de bună guvernare obligatorie eliminarea acestui mecanism clientelar de finanțare a primarilor ”prieteni” direct prin HG din Fondul de Rezervă”.

În concluzie:

1) Administrațiile locale nu se finanțează în mod curent prin Fondul de Rezervă – acesta rămâne numai pentru situații urgente sau excepționale clar definite de lege;

2) Alocările pentru acoperirea cheltuielilor curente ale administrațiile locale trebuie să fie transparente, pe bază de formule stabile (pe mai mulți ani), stabilite prin legea finanțelor publice locale și NU prin legi bugetare anuale;

3) Volumul Fondului de Rezervă trebuie să fie limitat.

 

Mihaela Iliescu

 

 

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *