Blestemul unui rumânistanez de rând * Sporul pentru Blestem * Râzi cu lacrimi

93 0

Coşmarul nopţii…

Doamne, Dumnezeule, te implor, fă ceva cu mine, că nu mai rezist. Nu pot să mai dorm de loc liniştit. În fiecare noapte sunt înhăţat de coşmare sinistre. Cum pun capul pe pernă, cum adorm şi mă trezesc într-o vilă luxuriantă cu tablouri şi statui renascentiste, cu covoare de Shiraz şi Erevan, piscine în curte, o nevastă superbă şi mesele pline de bucate,care mai de care exotice. La una din zecile de plasme prinse peste tot, numai ştiri bune, salarii mărite, impozite scăzute, daruri guvernamentale pentru toţi rumânistanezii, concedii oferite în Caraibe şi Belize, ce mai, trăiesc în sânul lui Avram… dar vine dimineaţa şi mă trezesc în garsoniera mea, cu igrasie şi cu budă turcească, pe pereţi ziare lipite cu culturişti şi femei goale pătate de lumină şi apă, pe şos covoraşe uzate de cauciuc, frigiderul gol goluţ , pe masa exfoliată de vechime, doar firimituri de pâine din care se ospătează sute de gândaci, în cutia poştală câteva avize de neplată a chiriei şi a gazelor, iar la vechiul meu televizor cu lămpi, un oarecare ministru mă anunţă vesel, că pentru binele nostru, guvernul a dublat taxele şi preţurile la utilităţi, iar o scrisoare de la service mă înştiinţează să-mi întrerup concediul şi să vin la muncă, altfel sunt dat afară. ..

Doamne, ce mă fac, nu mai rezist să trăiesc asemenea coşmaruri. Fă ceva, Doamne, că altfel se duce dracului toată ţara şi poporul meu rumânistanez!

 

Sporul de rechin

Uite, Doamne, ce le mai trecură ăstora prin cap şi vorbesc de deja îmbuibaţii de la Asociaţia Naţională de Albire a Fraudelor, pe scurt, ca să înţelegi, Doamne, ANAF! Aveau şi ei o angajată sărmană, care nu şi-a putut face concediu la nămolul antireumatic de la Amărăcioaia, din motive financiare, şi atunci s-a dus, sărmana, tocmai la mama dracului, în Egipt să se ungă cu nisipul de la Piramide, că abia atât şi-a putut permite. Şi, într-o zi, a vrut să se spele de nisip şi a intrat puţin în apa Mării Roşii, dar nu a avut de loc noroc. Prin preajmă se afla un mako, adică un rechin care a înfăşcat-o şi s-a hrănit cu ceva din trupul ei trimiţând-o în Rai. Şi acum, Doamne, să vezi ce le-a trecut prin cap anafiştilor. Au iniţiat o procedură prin care vor să-şi acorde lor un spor barosan de firfirici, pe motiv de concediu periculos! Păi, Doamne, ajută-i pe nefericiţi să mai poată încasa şi alte sporuri, că prea o duc greu, stau înghesuiţi în câte trei-patru vile, nu pot face baie în cadă şi au fost nevoiţi să construiască piscine. Cheltuie prea mult cu benzina, fiindcă nu au mai găsit la vânzare decât Ferrarri şi Mercedesuri, Skodele şi Daciile fiind epuizate, iar din cauza dietelor folosite pentru a scăpa de stres sunt nevoiţi să mănânce doar stridii şi homari, vită de Kobe, sparanghel şi trufe, vin de Xerex şi apă Perrier, amărâţii!

Doamne, nu fii rău şi fă ca să primească şi spor de sughiţ, spor de căscat, spor de mers pe jos între birouri, spor de curent, atunci când au geamurile întredechise, spor de război, chiar dacă războiul este la mii de kilometrii de ei, spor de nevastă, spor de amantă şi, de ce nu, spor pentru acoperirea banilor pierduţi la cazinou, căci, unde să se mai relaxeze şi sărmanii de ei…! Fă, Doamne, ceva cu ei, fă odată, că ne-am cam săturat noi, rumânistanezii, de nenorociţii de la Asociaţia Naţională de Albire a Fraudelor, pe scurt ANAF!

 

Interzis la Piramide

Şi mai am un păs , Doamne, nu-i mai lăsa pe funcţionarii nostri publici, nici pe aleşi sau ministri, să mai meargă  pe la Sfinx şi Piramide, pe la Machu Pichu sau Tombuctou, nici măcar la Acropole sau Stonehenge. Cică au descoperit marii savanţi ai omenirii, că aceste locuri sunt bântuite de spiritele morţilor şi alte energii total negative, şi care le pot schimba definitiv caracterul. Şi atunci când vor veni din vacanţe sau delegaţii, din aceste malefice locuri, vor lua numai decizii nenorocite, care vor spolia poporul. Spiritele puternice ale lui Horus şi Ra, ale lui Thaucalpa şi Manitu, ale lui Zeus sau ale druizilor britanici, îi vor controla şi atunci aleşii nostri vor tăia impozitele şi taxele, vor elimina accizele şi vor renunţa la sute de mii de posturi bugetate grase şi, totodată, vor renunţa la Mecedesuri şi vor folosi doar transportul în comun. Păi, nu se poate aşa ceva, Doamne, un popor fără îmbuibaţi potenţi este carevasăzică un popor care nu este! Doamne, apără-i pe ai noştri aleşi, fie-ţi milă de poporul rumânistanez!

Doamne, nu lăsa pe Satana să câştige. Păi, dacă bestia aia de 666 câştigă, cine-ţi mai construieşte, Doamne, mii de biserici aurite, cine îţi mai şcolarizează zeci de mii de preoţi care, în numele Tău, adună saci de firfirici, indiferent dacă e nuntă sau botez, înmormântare sau parastas, sfinţire de Mercedes nou  sau o budă publică, oricum, tarifată?

 

Creionul bate calculatorul

Şi îţi mulţumesc Ţie, Doamne, că ne-ai ajutat pre noi păcătoşii de rumânistanezi, să nu ne îndepărtăm de tradiţiile noastre în favoarea tehnologiilor sataniste! Ştii, Doamne, ce bucuros am fost când am constatat că în birourile bugetarilor noștri nu sunt folosite calculatoarele, ci tradiţionalul plaivás? Oameni fără de credinţă au cheltuit banii rumânistanezilor, ca să umple birourile cu calculatoare de la satanististul ăla de Bill Gates, astfel ca acesta să ne poată controla tot timpul. Noroc cu credinţa noastră strămoşească de rumânistanezi, fiindcă am refuzat aşa zisa tehnologie revoluţionară şi ne-am întors umili la tradiţionalul creion. Nu-ţi spun, Doamne, ce satisfacţie poate produce un calcul matematic făcut cu creionul pe o hârtie de maculator sau pe un colţ de ziar! Şi, în plus, Doamne, creionul a scăpat de concediere sute de mii de rumânistanezi bugetari, fiindcă unealta aia blestemată a lui Bill Gates ar fi făcut munca a sute de mii de angajaţi într-un timp diabolic de scurt. Şi, apoi, cum să umpli golul rămas? Aşa că, datorită arhaicului creion, se va ocupa toată săptămâna de muncă, ba, chiar mai este nevoie de angajări, aşa că se va micşora numărul şomerilor. Şi totul doar cu un preţ simbolic de doi firfirici per bucată de creion, nu milioane de firfirici daţi pe satanica invenţie numită pompos, computer!

 

Barem de procese verbale

Doamne, sunt obligat să dau vreo două-trei acatiste de mulţumire Asociaţiei Naţionale  de Albire a  Fraudelor, pe scurt ANAF  şi Aparatului Naţional Popular de Calitate, pe scurt ANPC, care, din prea multă grijă pentru poporul rumânistanez şi pentru eficientizarea celor două importante importante, prin eliminarea lenii şi a indolenţei în serviciu, au zămislit, după multe nopţi de gândire extrem de absurdă, un manual de bună practică. Astfel angajaţii celor două insituţii îşi vor încasa salariile de acum înainte în funcţie de baremul realizat cotidian. Şi cum bine ştii, Doamne, conform celor de la ANAF şi ANPC, poporul rumânistanez este un popor predispus la fraude, deci douăzeci de milioane de posibili infractori, deci şi prin urmare, Doamne, agenţii sunt obligaţi la un minimum de procese verbale per zi de muncă, procese verbale de contravenţii dublate de un număr similar de amenzi. Şi astfel, Doamne, nici-un rumânistanez nu va scăpă de braţul lung şi dur al legii!

Totul a plecat, Doamne, de la constatarea că este o pierdere inutilă cu controlul a câteva doar mii de firme mari, mai ales când ai la dispoziţie un număr remarcabil de douăzeci de milioane de posibili infractori. De acum înainte, angajaţii ANAF şi ANPC vor fi plătiţi în funcţie de numărul proceselor verbale făcute şi de numărul şi valoare amenzilor date. Şi, slavă Satanei, au unde da amenzi, douăzeci de milioane de candidați. Rogu-te Ţie Doamne, răsplăteşte-i pe măsură pe cei care au avut curajul eroic de a lua această initiaţivă a manualului de bună practică şi ai grijă ca după terminarea timpului lor terestru şi chiar mai devreme, dacă se poate, să-i trimiţi urgent şi cu onoruri la locul sfânt numit odată în trecut, Gheenă, loc pomenit cu atâta duioşie de marele Dante!

 

Mic Manual de acţiune, marca ANAF

Doamne, cu mintea mea mai uşoară, ca să le vin în ajutor bravilor patrioţi de la ANAF  şi ANPC, am scris acest mic îndreptar care adăugat manualului de bună practică, să fie un fel de ajutor suplimentar agenţilor eroi din Rumânistan.

1. Nu termina un control, fără măcar să laşi o amendă.

2. Nu uita să numeri monetarul din casa de marcat. Este imposibil să nu găseşti în plus sau în minus măcar un firfiric, deci ai motiv de process verbal urmat de amendă.

3. Evită aglomeraţia de la o mare companie, caută magazinele şi firmele mici unde poţi să-ţi faci munca mai uşor şi în linişte.

4. Asigură-te mai întâi ca firma pe care vrei să o controlezi nu are nicio legătură cu şefii tăi sau cu vreun mare politician.

5. Cu cât este firma mai mica, cu atât amenda să fie mai mare, aşa ca să fie de exemplu şi pentru alte posibile firme infractoare.

6. Să ai portbagajul maşinii cu care te deplasezi gol, nu se ştie niciodată ce fel de primă poţi încasa de la potenţialul infractor.

7. Să nu uiţi să împarţi darul cu şefii tăi fiindcă se ştie că dar cu dar se face Raiul.

8. Foloseşte telefonul atunci când pleci la verificarea unui patron prieten cu tine sau cu şefii tăi, nu uita că orice vizită, conform manualului de bune maniere, să anunţi cu cel puţin două-trei zile înainte, pentru ca gazda, nu-i aşa, să aibă timp să se pregătească cum se cuvine, în aşa fel ca toată lumea să fie mulţumită!

Ce zici, Doamne, scris-am bine au ba?

 

Munceşti două ore, plăteşti de opt

Off. Doamne, cât de hoţi sunt compatrioţii mei din Rumânistan! Au inventat ei noţiunea de contract-muncă, cică part time. Adică, poţi lucra suplimentar, în afara serviciului şi în alte locuri, dar cu program redus. Auzi, Doamne ce hoţie? Noroc cu intelgenţii de la Asociaţia Naţională de Albire a Fraudelor, susţinuţi şi de bineinteţionaţii deputaţi şi senatori rumânistanezi din actuala coaliţie de guvernare, care s-au prins de şmecherie şi pentru binele nostru general, au hotărât că dacă munceşti două ore să plăteşti tu sau patronul taxe şi impozite, cât pentru opt ore. Astfel, va creşte şi fondul special de pensii din care pot fi mărite şi plătite specialele pensii! Astfel, statul va mai scădea din povara sa folosită pentru plata pensilor speciale, va încredinţa hoţilor ăia, care cică lucrează part time. Stau şi mă minunez, Doamne, ce le mai poate trece unora prin cap, fie ei întreprinzători, fie ei angajaşi şi, mai ales, fie ei politicieni şi anafişti. Ai milă de noi, Doamne, şi ocroteşte-ne de hoţia şi mârlănia unora, căci a Ta e Împărăţia şi nu o poţi lăsa de izbelişte, Doamne!

 

Anafiştii şi divinitatea

Fii bucuros, Doamne, şi mândru de alesul Tău popor rumânistanez, fiindcă uite ce se întâmplă cu firfiricii adunaţi de bravii şi eroii agenţi anafişti! Peste 5000 de biserici şi lăcaşuri de cult întru cinstirea Ta, Doamne, ridicate în locul a infecţioase săitaşe şi, mai ales, în locul unde se otrăvesc minţile ate, în locul nocivelor şcoli şi grădiniţe!

Şi laudă, Doamne şi pe Prea Întunericitul Patriarh care, spre gloria Ta, cu un preţ de numic, doar vreo câteva miliarde de valută străină, a  ridicat, spre ruşinea lui Keops, o Piramidă a Spolierii Neamului, mai înaltă decât mândria naţională de până acum, megalomanica Casă a Poporului Rumânistanez. Şi spre cinstea sa, nu şi-a pus numele decât pe cele opt clopote, cât o casă fiecare, doar pe vreo zece ziduri şi o nimica toată de o sută de plăci commemorative. Ajută-l, Doamne, să o termine, că poate-i  sorocul şi nu are unde-şi pune corpul obosit! Dă, Doamne!

Aaaa, să nu uit, Doamne, fiindcă poporul nu prea dus la biserică, nu a contribuit cu mulţi firfirici la Piramida închinaţă Ţie, credincioşii anafişti au sacrificat vreun milliard de firfirici proveniţi din amenzi şi în loc să se bucure de ei, i-au băgat în sfântul beton turnat într-u mărirea Ta, Doamne. Mulţumeşte-le şi asigură-le locuri destule liniştite şi plină cu verdeaţă, unde nu-i durere şi întristare. Cu atât mai repede, cu atât mai bine!

 

Acatistul rumânistanez

Şi în încheiere, ascultă Doamne acatistul meu, un prea credincios rob rumânistanez în ale credinţei şi, mai ales , în ale speranţei că, cândva, va fi şi bine în Rumânistan!

Fă, Doamne, ca şi conducătorii noştri de azi din Rumânistan să aibă soarta lui Aldo Moro şi fă-le lor cale liberă spre Gheena noastră cea de toate zilele.

Şi mai fă, Tu, Doamne, ca să se poată şi ei bucura de vacanţe şi concedii lungi în staţiunile Rahova, Gherla sau Poarta Albă, căci o prea bine merită!

Şi ai grijă şi de slujitorii tăi din temple şi du-i pe muntele Athos şi lasă-i acolo. Definitiv.

Doamne, mai redu, chiar cu forţa, numărul de aleşi că sunt orea mulţi şi lucrează înghesuiţi. Şi ştii bine, Doamne, încă de la Sodoma şi Gomora, că acolo unde lucrează oamenii înghesuiţi se pot şi alte întâmplări pidosnice, ptiu drace!

Şi mai vorbeşte şi cu sfântul Ilie să nu mai fie zgârcit şi să mai dea şi el o ploaie peste Rumânistan, astfel ne vom schimba numele în Deşertistan!

Mulţumesc, Doamne, că m-ai lăsat să mă descarc , dar am făcut-o pentru binele celor care cu omenie ne conduc, fi-le-ar mamele lor ale dracului, că de nu erau ele, nici ei nu făceau degeaba umbra pământului. Amin!

Iartă-mă , Doamne, trebuie să te las, fiindcă nici pe mine  nu mă mai lasă umilul popă fără să plătesc acatistul, care nu mai are preţul de ieri, fiindcă i s-a calculat coeficientul de inflaţie şi ROBOR-ul. În stilul ăsta, îţi garantez, Doamne, că nu voi mai scrie acatiste, ci le voi transmite Ţie doar oral. Ce dracu, aşa  nu mă costă nimic!

 

Aleșii au fost profund impresionați de acest blestem nemaiauzit. După ce la-au dezbătut câteva ore într-o ședință reunită a celor două camere au hotărât și și-au acordat toate sporurile menționate de amărâtul rumânistanez: spor de sughiţ, spor de căscat, spor de mers pe jos prin sediul parlamentului, spor de curent atunci când au geamurile întredechise, spor de război chiar dacă războiul este la mii depărtare, spor de nevastă, spor de amantă, spor pentru acoperirea banilor pierduți la cazinou, spor de concediu periculos la care au mai adăugat un spor gras de blestem.

Sporul de concediu periculos cât și cel de blestem, prin bunăvoința aleșilor, a fost acordat și următoarelor categorii defavorizate: anafiști, magistrați, polițiști, funcționari publici, membri de partid, primari, consilieri locali și nu în ultimul rând președintelui Rumânistanului.

De asemenea, i-au premiat și pe românistanezii obișnuiți adăugând un impozit zdravăn pentru rugăciunile transmise oral lui Dumnezeu.

Păi nu? Păi da! Omul de rând a cerut și Domnul a adăugat. Să fie primit!

 

un pamflet de George Hodorogea

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *