Ziua Patrimoniului Mondial este celebrată în România în fiecare an pe 16 noiembrie, dată la care, în 1972, a fost adoptată Convenţia Patrimoniului Mondial cultural şi natural de către Conferinţa generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură – UNESCO. Prin declararea la nivel naţional a Zilei UNESCO se promovează elementele de valoare universală ale patrimoniul mondial românesc şi se evidenţiază necesitatea protejării şi conservării acestora. România are 7 situri înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, printre care și Mănăstirea Hurezi -1993.
Profit de această ocazie pentru a felicita #AsociațiaKogayon pentru demersurile sale de a include „Oltenia de sub munte“ în patrimoniul UNESCO. Toată aprecierea pentru activitatea sa în vederea obținerii acestui statut, dar care din păcate s-a transformat în “bine faci, sprijin nu găsești”.
#GeoparculUNESCO a fost gândit ca alternativă de dezvoltare durabilă pentru regiunea aflată pe teritoriul a 6 localități din județul Vâlcea: Vaideeni, Horezu, Costești, Bărbătești, Stoenești și Băile Olănești. În acestea sunt 41 de sate în care trăiesc 24.000 locuitori. Este un proiect pentru care #AsociațiaKogayon, prin reprezentanții săi, a depus efort, interes și implicare permanentă. Dacă totul mergea conform planului deja discutat cu partenerii și primarii unităților administrativ teritoriale, proiectul putea fi depus acum pentru obținerea statutului în 2024. Dar nu a fost să fie! Sau cum ar spune românul, „nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită!”
Toate eforturile depuse de Asociația Kogayon în ultimii ani, au fost năruite brusc, prin refuzul încheierii parteneriatelor de către primarii localităților și conducerea Consiliului Județean, fapt care amână îndeplinirea obiectivelor propuse pentru valorificarea patrimoniului natural și cultural al zonei. Mai exact, ultimul pas a fost ratat din cauza unor ambiții personale, iar rezultatul este stagnarea proiectului, fapt ce încalcă logica binelui și a bunului simț.Deși inițial, în urma nenumăratelor discuții, a existat un acord între părțile implicate, ulterior a fost antamat refuzul.
Fac pe această cale un apel către autorități, solicitându-le să regândească strategia abordată și să aprecieze corect scopul, implicarea, activitatea și eforturile depuse de Asociația Kogayon, în folosul comunităților incluse în acest proiect ambițios. Altfel, devin o piedică reală în finalizarea acestui demers.
