În aceste zile, autoritățile române în frunte cu Președintele țării au omagiat împlinirea unui secol de la adoptarea Constituției românești din 1923 în timpul guvernului condus de președintele PNL Ion I.C. Brătianu.
Constituția din 1923 aducea la zi pe aceea din 1866, ea însăși, una dintre cele de invidiat. La 1866, tot liberalii au fost principalii actori care au vrut să consolideze aducerea pe tron a principelui Carol prin adoptarea unei Constituții după modelul celei mai avansate din epocă, aceea belgiană. În pofida numeroaselor ei prevederi, lăudabile, Constituția de la 1866 avea și unele minusuri, în primul rând, un tip de vot censitar. Când, după Primul Război Mondial s-a realizat România Mare prin sacrificiile întregului popor și s-a trecut la reforma agrară a fost necesară adoptarea unei noi Constituții care să fundamenteze legal și să legitimeze noile realități ale țării. Cele mai importante prevederi au fost introducerea votului universal alături de afirmarea caracterelor național, suveran, unitar ale statului român. O altă prevedere importantă a fost introducerea posibilității exproprierii pentru cauză publică prin legi adoptate de Parlament și nu prin Constituție cum era prevăzut în 1866. Pentru un liberal clasic, această prevedere poate părea un pas înapoi întrucât caracterul inviolabil al proprietății părea fragilizat. În realitate, Constituția exprimă nevoile comunității, iar reforma agrară, care nu se putea face fără această prevedere constituțională era o necesitate.
Introducerea acestor noi prevederi de la 1923 arată înțelepciunea legislatorului care a știut să găsească echilibrul dintre drepturile și interesele individuale și necesitățile comunității. Orice lege, inclusiv Legea fundamentală, Constituția, este validată nu numai prin mecanismul de adoptare, ci și prin felul în care răspunde nevoilor țării și se integrează în tradiția ei constituțională. Acestor criterii le răspunde pe deplin Constituția din 1923 întrucât, după punerea ei în operă, nu numai că s-au minimizat conflictele sociale, dar comunitatea românească a cunoscut 15 ani de prosperitate (până la lovitura de stat carlistă). De asemenea, Constituția de la 1923 a preluat în cea mai mare parte prevederile de la 1866 furnizând la rându-i cele mai multe dintre prevederi Constituțiilor de la 1991 și 2003. Este remarcabilă rezistența acestei tradiții constituționale românești în pofida hiatusului reprezentat de constituțiile totalitare din 1938, 1948, 1952, 1965.
Cunoscând importanța Constituției din 1923 pentru stabilirea acestei tradiții democratice și de domnia legii în România, astăzi când se împlinește un secol de la adoptarea ei, principala preocupare a PNL este respectarea Constituției din 2003 a României și a legilor adoptate în baza acesteia.
Filiala PNL Vâlcea, Președinte Cristian Buican
