Externalizarea funcțiilor financiare, printre soluțiile eficiente de adaptare într-un mediu economic volatil

36 0

Material de opinie de Maria Butcu, Director, Soluții de Servicii Externalizate, Deloitte România

 

Finalul anului calendaristic reprezintă, în mod tradițional, pentru companiile din România, un moment de reflecție cu privire la planificarea pentru anul care urmează, dat fiind că, de cele mai multe ori, în această perioadă a anului apar cele mai importante schimbări legislative cu impact în economie, aplicabile în exercițiul financiar următor. Anul 2024 este cu atât mai important din acest punct de vedere, dat fiind că modificările cele mai importante, în special în domeniul fiscal, sunt așteptate abia după alegerile parlamentare din decembrie, astfel că societățile comerciale trebuie să lucreze pe mai multe scenarii  când trasează bugetele și strategia de afaceri pentru 2025.

Certitudinea legată de adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare în perioada următoare are la bază necesitatea reducerii deficitului bugetar sub limita maximă admisă pentru statele membre UE, respectiv 3% din PIB, în următorii șapte ani, în condițiile în care, la finalul acestui an, ar urma să ajungă la 7,9% din PIB. În acest scop, autoritățile din România au elaborat Planul Fiscal-Structural pe Termen Mediu, care trebuie aprobat de Comisia Europeană și care conține prioritățile pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung, inclusiv măsurile necesare în acest scop.

 

Provocările și oportunitățile modificărilor legislative

În principiu, planul vizează ajustarea treptată a deficitului bugetar, astfel încât acesta să scadă la 2,5% la finalul anului 2031, obiectiv care impune creșterea veniturilor la bugetul de stat, gestionarea eficientă a resurselor, dar și a cheltuielilor publice, și absorbția optimă a fondurilor europene. Măsurile concrete nu sunt încă adoptate, dar unele dintre ele erau deja prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, cum ar fi reforma fiscală pentru optimizarea structurii impozitelor și taxelor pentru îmbunătățirea colectării, ajustarea suplimentară a regimului de impozitare a microîntreprinderilor sau digitalizarea sistemului de taxe.

La acestea se adaugă majorarea salariului minim pe economie la 4.050 de lei de la 1 ianuarie 2025, anunțată recent de Guvern, dar și alte obligații generate de transpunerea în legislația locală a unor directive europene sau reglementări globale. Printre acestea se numără pilonul II din reforma Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (impozitul minim pe profit la nivel global, aplicabil și în România din 2024), Directiva UE privind raportarea de sustenabilitate (CSRD) sau Publicarea raportării țară cu țară (Public Country-by-Country Reporting), care vor impune companiilor să își revizuiască structurile de costuri și strategiile fiscale, dar și să își reevalueze procesele interne pentru a asigura transparența și acuratețea informațiilor financiare pentru o conformare riguroasă la aceste obligații de raportare.

 

Flexibilitatea și agilitatea, avantaje într-un context legislativ efervescent

În acest climat de incertitudine și de schimbare a cadrului de reglementare, externalizarea funcțiilor financiare devine o opțiune din ce în ce mai atractivă pentru organizații. Această operațiune nu este doar o măsură de reducere a costurilor, ci poate reprezenta și o strategie care permite organizațiilor să se adapteze rapid la fluctuațiile condițiilor economice. Colaborarea cu parteneri specializați poate oferi expertiză în gestionarea complexității legislative și în asigurarea conformității cu reglementările în permanentă schimbare.

Un alt avantaj semnificativ al externalizării constă în capacitatea de a transforma costurile fixe în costuri variabile, sporind flexibilitatea financiară a entității. Aceasta este esențială într-o economie globală dinamică, în care viteza de reacție la provocări externe devine un factor determinant al succesului. Totodată, prin externalizarea funcțiilor financiare, companiile pot gestiona fluctuațiile cererii și pot aloca resursele în mod strategic, asigurându-și astfel o poziție competitivă pe termen lung.

În concluzie, o analiză aprofundată realizată la finalul anului calendaristic are potențialul de a contribui la pregătirea organizațiilor pentru schimbările macroeconomice și legislative anticipate pentru anul următor (2025 în acest caz). Iar companiile care acordă atenția cuvenită acestei analize și care iau în calcul inclusiv reevaluarea serviciilor financiare și explorarea opțiunilor de externalizare, ca parte a unei strategii mai ample de adaptare și inovare, vor fi mai bine pregătite să navigheze prin complexitatea peisajului economic și să prospere într-un mediu în continuă transformare.

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *