Săptămâna trecută, Cătălin Țone, reputat expert național în prevenirea și combaterea consumului de droguri, s-a întâlnit în municipiul Râmnicu Vâlcea cu elevi și părinți, în cadrul unui program dedicat prevenirii consumului de droguri.
Evenimentul găzduit de Consiliul Județean Vâlcea, având ca organizator Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea, a fost inițiat și susținut de Federația Națională a Părinților – EDUPART, în parteneriat cu Marea Lojă Națională din România, cu sprijinul Asociației „General Magheru 68” și al Asociației „Anton Pann 273”.
Din martie 2025, lupta împotriva drogurilor în România a fost reorganizată prin înființarea unei noi entități, care mută accentul de la controlul polițienesc către sănătatea publică.
Astfel, conform Hotărârii Guvernului României nr. 186/2025, Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA) este noua structură care a preluat atribuțiile fostei Agenții Naționale Antidrog (ANA).
Noua Agenție funcționează în subordinea Cancelariei Primului-Ministru, este limitată la un număr maxim de 50 de posturi și este condusă de un președinte cu rang de secretar de stat și un vicepreședinte.
În teritoriu, fostele Centre de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) au fost desființate ca entități ale Ministerului de Interne și integrate în structurile Ministerului Sănătății.
De asemenea, au fost responsabilitate Centrele de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor județene care au preluat parțial personalul și patrimoniul fostelor CPECA pentru a oferi asistență medicală și psihologică integrată dar și pentru a desfășura activități de prevenire.
În contextul recentelor schimbări structurale în lupta împotriva consumului d droguri în rândul tinerilor, lipsa specialiștilor reprezintă o vulnerabilitate critică în combaterea fenomenului drogurilor, afectând atât componenta de prevenire și asistență medicală, cât și pe cea de reprimare a traficului.
Cătălin Țone, fost ofițer antidrog, a atras atenția că transferarea atribuțiilor de prevenire a consumului de droguri către centrele de sănătate mintală județene nu reprezintă, în acest moment, o soluție viabilă, în lipsa specialiștilor necesari pentru intervenții eficiente în cazul dependențelor.
Totodată, a mai subliniat specialistul, structurile antidrog în forma actuală nu sunt pregătite să preia rolul fostelor centre județene antidrog, întrucât nu dispun de personal format pentru combaterea adicțiilor.
În opinia sa, situația este agravată de scăderea semnificativă a vârstei consumatorilor, un fenomen care nu a fost anticipat corespunzător de instituțiile statului.
„Din păcate, în România, instituțiile cu competențe în acest domeniu se află de ceva timp într-o imponderabilitate. Unul dintre motivele pentru care s-a ajuns la nivelul actual al traficului și consumului de droguri este faptul că politicile antidrog nu au fost suficient de anticipative. Nu s-a privit spre ceea ce se întâmpla în Occident și nu s-au dezvoltat, la timp, cele trei paliere esențiale: combaterea, prevenirea și tratamentul”, a declarat Cătălin Țone.
Cătălin Țone la Râmnicu Vâlcea
Specialistul a atras atenția și asupra lipsei infrastructurii medicale dedicate tratării dependențelor, menționând că, în prezent, România dispune de doar două centre specializate, cu un total de 48 de paturi, destinate tratamentului dependenței în faza post-cură.
În același timp, în aceste condiții, expertul consideră cel puțin discutabilă desființarea Agenției Naționale Antidrog din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și înlocuirea acesteia cu Agenția Guvernamentală Antidrog (ANPCDDA), aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului care nu și-a făcut simțită prezența fapt demonstrat și de neoperaționalizarea nici până acum a Comitetului interministerial și intersectorial aflat în componența acesteia.
„A trecut aproape un an de la înființarea noii structuri și, până acum, nu a făcut nimic semnificativ. Nu s-a întrunit, nu are un regulament clar, iar prezența sa la nivel național este practic inexistentă”, a mai spus Cătălin Țone.
De asemenea, specialistul a mai atras atenția asupra faptului că transferarea responsabilităților de prevenire către centrele de sănătate mintală nu poate funcționa fără un număr adecvat de specialiști temeinic pregătiți în domeniu.
Numărul specialiștilor rămâne insuficient pentru a acoperi creșterea consumului în rândul adolescenților.
Tranziția vizează profesionalizarea serviciilor prin atragerea medicilor și psihologilor, însă generează incertitudini privind continuitatea personalului existent.
„Acești specialiști nu există încă. Se încearcă acum crearea unor profiluri educaționale, dar va dura cel puțin cinci-șase ani până când vor putea fi pregătiți corespunzător. În cadrul Ministerului Afacerilor Interne exista, cel puțin, disciplină și personal implicat direct în combaterea fenomenului”, a concluzionat fostul ofițer antidrog.
Combaterea fenomenului drogurilor necesită un efort integrat, care să combine eficientizarea legislației cu programe de asistență psihologică și medicală. Conform Strategiei Naționale Antidrog, succesul pe termen lung depinde de cooperarea dintre instituțiile statului, societatea civilă și partenerii internaționali pentru a reduce atât cererea, cât și oferta de substanțe interzise.
Drogurile promit o evadare temporară, dar cer la schimb totul: sănătate, viitor și identitate. Lupta antidrog este, în esență, o luptă pentru dreptul de a fi stăpân pe propriile decizii.
Iulian POPESCU
