Urmare măsurilor de reorganizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală anunțate public de domnul Vasile-Florin Citu, Ministrul Finanțelor Publice, precum și a proiectelor de acte normative apărute „pe surse” în spațiul public, din câte cunoaștem, încă neconfirmate de oficialii ministerului sub formă la care facem referire, Sindicatul Național Finanțe Publice-SindFISC, organizație sindicală națională la care sunt afiliați cei mai mulți funcționari care urmează a fi afectați de modificările legislative preconizate, consideră că, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de principal responsabil pentru gestionarea veniturilor bugetare ale statului, poartă responsabilitatea stabilirii strategiilor, politicilor și programelor necesare funcționarii eficiente a aparatului fiscal.
Dincolo de aceste considerente, în viziunea organizației noastre, în conținutul proiectelor de acte normative la care facem referire există o serie de neconcordanțe de natură să inducă în rândul funcționarilor publici o stare de incertitudine și de nemulțumire, în special privind activitatea desfășurată, dar și cu privire la siguranță locurilor de muncă.
Referitor la eliminarea funcțiilor publice specifice care erau prevăzute pentru structura Direcției Generale Antifraudă Fiscală, doar prin „radierea” din conținutul HG nr.520/2013 privind organizarea şi funcționarea ANAF a sintagmelor ce fac referire la funcția specifică și translatarea managementului structurii către același vicepreședinte cu atribuții în coordonarea activităților de control și inspecție, fără schimbarea corespunzătoare și a atribuțiilor specifice prevăzute în Secțiunea a 5-a din actul normativ amintit, este de natură să atragă nemulțumiri în rândul lucrătorilor din structura antifraudă.
Cu privire la acest aspect, precizăm faptul că, Secțiunea a 5-a din HG nr. 520/2013 cuprinde în detaliu atribuțiile specifice ale funcționarilor antifraudă și cele ale funcționarilor vamali, atribuții care prin natură lor, exced cadrului general al funcției publice (ex: obligativitatea purtării uniformei în timpul serviciului, obligativitatea de a fi în permanentă la dispoziția serviciului și, după caz, purtarea de armament și alte mijloace tehnice utilizate că mijloace individuale de apărare, protecție și comunicare, etc.).
De remarcat este și faptul că, în conținutul notei de fundamentare a propunerii de act normativ, se invocă faptul că „prevederile derogatorii stabilite de OUG nr.74/2013 au produs blocaje în ocuparea funcțiilor publice de inspector din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, cu personal care să aibă abilitățile și competențele necesare desfășurării unui astfel de tip de activitate”, invocându-se obligativitatea ocupării acestor funcții numai prin concurs de recrutare.
În condițiile în care, de la înființare (anul 2013) și până în prezent, la nivelul structurii au fost organizate numai 5 sau 6 concursuri de recrutare, ultimul în anul 2016 (inițial baza fiind generoasă, atât din afară sistemului cât și din interiorul acestuia), în viziunea organizației noastre, deficitul de personal înregistrat în prezent în cadrul structurilor Direcției Generale Antifraudă Fiscală, poate fi o consecință a lipsei de atractivitate a funcției de inspector antifraudă, care presupune atribuții specifice, prevăzute distinct, atât în Codul de procedura fiscală, cât și în actele normative de organizare și funcționare ale instituției.
Toate aceste aspecte s-au dovedit a fi ignorate în decursul timpului de toate echipele care s-au succedat la conducerea instituției, în fapt, prin neaplicarea prevederilor legale în vigoare până în ziua de astăzi (lipsa unui Statut, eliminarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, condiții de muncă deficitare, subfinanțarea activității, etc). Acest fapt a creat în rândul angajaților o stare de nemulțumire și frustare care a fost amplificată de perpetuarea unor principii de egalitarism salarial aplicat în cadrul întregului sistem instituțional, raportat la competențe și atribuții diferite/suplimentare, cu consecință migrării angajaților spre alte domenii pe funcții publice generale și, deseori, plecarea celor înalt calificați în afară Ministerului Finanțelor Publice.
Astfel, organizația noastră consideră că atâta timp cât anumite constrângeri ale activității lucrătorului cu atribuții de control (activitate care are la baza o anume specificitate, recunoscută prin acte normative care de cele mai multe ori nu sunt puse în aplicare) nu sunt recompensate corespunzător, vor conduce practic, la ineficientă și în final, la autodesfiintarea instituției, chiar și în lipsa unui act normativ formal care să ateste acest aspect.
Actualul mod de abordare a măsurilor de eficientizare a anumitor cheltuieli ocazionate de funcționarea instituției, care se suprapune pe subfinanțarea perpetuă a activității instituționale, în lipsa unui dialog social coerent și transparent, determina Sindicatul Național Finanțe Publice-SindFISC să inițieze campania de consultare a propriilor membri, cu privire la acțiunile sindicale care urmează a fi întreprinse, precum și modul lor de punere în practică, pentru perioada următoare.