Pluralismul media din România, în pericol! Printre soluții: permanentizarea unui fond destinat jurnaliștilor locali și programe destinate sporirii gândirii critice a populației!
Pluralismul media din România este în pericol, din cauza imixtiunii politicului în activitatea editorială, dar și a nivelului scăzut de conştientizare publică a standardelor jurnalistice și deotonlogice, ceea ce reprezintă o ameninţare majoră pentru democraţie.
Drept urmare, jurnaliștii se confruntă cu o incertitudine profesională și financiară continuă, chiar și cu precaritatea, ce limitează dezvoltarea profesională, inovarea sau activismul, iar normele jurnalistice rămân evazive.
Acestea sunt concluziile celui mai recent raport al Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media, finanțat de Comisia Europeană, ce trage un puternic semnal de alarmă cu privire la riscurile la care este expusă mass-media din România.
Sunt trei categorii principale, ce prezintă un risc crescut, de peste 70%, cu privire la independența și pluralismul media: condițiile pieței, independența față de politic și incluziunea socială.
- Condițiile pieței (risc de 76%) – acest scor reflectă modul în care factorii economici influențează capacitatea jurnaliștilor de a-și îndeplini rolul într-o democrație, cu bună credință, în mod obiectiv și nepărtinitor. Studiul arată că industria publicității și interesele marilor proprietari de trusturi media au un cuvânt important de spus în politica editorială, venind de multe ori în contradicție cu standardele deontologice.
- Independența față de politic (risc de 74%) – scorul ridicat este determinat de finanțarea lipsită de transparență a presei, de lipsa unei legislații clare, care să garanteze autonomia publicațiilor, să împiedice conflictele de interese și să limiteze controlul exercitat de partidele politice asupra jurnaliștilor, și, nu în ultimul rând, de numirea fără criterii clare și transparente a editorilor șefi. În România, nu există garanţii că media este independentă din punct de vedere politic sau autonomă din punct de vedere editorial. Când vine vorba despre site-urile de ştiri, riscurile privind independenţa politică sunt şi mai mari.
- Incluziunea socială (risc de 70%) – numărul redus de publicații disponibile pentru minoritățile naționale și lipsa unor programe de alfabetizare media, care să formeze populația și să o învețe să distingă clar între speculații și conținut verificat, arată că presa românească este una care ignoră, de cele mai multe ori, nevoile anumitor categorii de persoane, inclusiv a celor cu dizabilități, tocmai pe criteriul profitului.
Practic, notează studiul, deşi accesul la meseria de jurnalist nu este restricţionat formal, el este semnificativ constrâns de anumite vulnerabilităţi personale, economice şi profesionale, de lipsa unor măsuri de protecţie, ce pot asigura independenţa editorială.
Trăsăturile definitorii ale relaţiei statului cu media reprezintă o lipsă de preocupare pentru informaţia de interes public şi preferinţa pentru media partizană, cu o atenţie superficială pentru directivele Uniunii Europene, precum respectarea GDPR.
“O bună parte din aceste categorii de risc ar putea fi soluționate cu ușurință la nivel european – prin intermediul soluțiilor pe care le-am propus deja – atât cele referitoare la permanentizarea unui fond destinat jurnaliștilor locali, care să poată fi accesat de oricine își dorește, pe baza unor criterii clare și transparente, și care să ridice astfel povara finanțării de pe umerii oamenilor de presă, și investiții masive, prin intermediul Europa Creativă, în programe destinate sporirii gândirii critice a populației, educării și creșterii competențelor digitale ale cetățenilor. În felul acesta, cititorul sau telespectatorul va fi el însuși cel care va sancționa derapajele, subiectivismul și eventualul partizanat al publicațiilor pe care le urmărește”, a scris pe Facebook europarlamentarul USR PLUS Ramona Strugariu.
„Acest studiu este un semnal de alarmă. Trebuie să protejăm mai bine jurnaliştii şi să sporim transparenţa şi echitatea în mediul online, în special în contextul campaniilor electorale. De asemenea, trebuie să sprijinim sectorul mass-media, care a fost grav afectat de criza COVID-19, respectându-i în acelaşi timp independenţa. Comisia nu poate duce această luptă de una singură: mă bazez pe statele membre pentru a inversa această tendinţă”, a declarat vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova.
„Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei evidenţiază atât oportunităţile oferite de transformarea digitală, care trebuie valorificate, cât şi provocări – variind de la rolul pe care îl pot avea platformele online, la siguranţa digitală a jurnaliştilor şi a profesioniştilor din mass-media. Întrucât criza provocată de coronavirus va accentua şi mai mult aceste tendinţe, le vom aborda într-un mod holistic pentru a încuraja redresarea ecosistemului mediatic”, a afirmat la rândul său comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton.
Raportul privind România este disponibil aici
Mihaela Iliescu
