Boboteaza, sărbătoarea purificării naturii

53 0

Am pășit și azi cu credință și speranță pentru noul an, spre frumosul și binecuvântatul locaș monahal al Arhiepiscopiei Râmnicului. Astăzi, 6 Ianuarie 2021, Boboteaza fost sărbătorită și prăznuită într-o atmosferă impresionantă care a adus pentru câteva ore satisfacție și alinare în sufletele celor prezenți. Cu acest prilej Curierul de Râmnic a participat la slujba deosebită săvârșită de un sobor de preoți.  Credincioșii care au venit în numar destul de mare au respectat cerințele impuse, și mulțumim pe acestă cale organizatorilor și forțelor de ordine. Atmosfera a fost destul de liniștită și credincioșii au putut primi în condiții bune, la sfârșitul slujbei, AGHEASMA MARE.

Boboteaza marchează încheierea sărbătorilor de iarnă dedicate Crăciunului, fiind o sărbătoare a purificării naturii şi a apelor de forțele răului. Acestei sărbători îi sunt specifice o serie de tradiţii şi superstiţii care aducătoare de spor, noroc şi sănătate celor ce le respectă.

Această mare sărbătoare a creştinătăţii, dedicată botezului Mântuitorului în Iordan, mai este cunoscută şi sub denumirile “Epifanie”, “Teofanie”, “Arătarea Domnului” sau “Descoperirea cuvântului Întrupat”.

Se spune că Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei.

În această zi, preoții sfințesc apele din care credincioşii vor lua, mai apoi, pentru a stropi gospodăriile, casele și animalele. Apa sfinţită în această zi, Agheasma mare, este, totodată foarte bună pentru leac. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile, până la 14 ianuarie.

Odinioară, exista obiceiul ca, după slujba de sfinţire a apei, oamenii să strige, pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii. Apoi turnau câte puţină agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale.

În localităţile traversate de ape curgătoare, există obiceiul aruncării a trei cruci în apă, reprezentând Sfânta Treime, de către preoţi. Mai mulţi tineri curajoşi se aruncă după cruci, iar cei ce reuşesc să le aducă la mal vor avea parte numai de bine și vor fi feriţi de toate bolile.

În unele zone din ţară există obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fântâni şi îşi toarnă apă pe cap, ca să fie sănătoşi tot anul.

Există credinţa că, atunci când preotul bagă crucea în apă spre sfinţire, toți dracii ies din ape și rătăcesc pe câmpuri până ce se termină sfințirea apelor. Nimeni nu-i poate vedea cu excepţia lupilor, care se iau după ei și unde-i prind acolo îi sfâșie. Din această cauză, există și superstiția conform căreia nu ai voie să lași rufe pe sârmă deoarece, dracii, în fuga lor, s-ar putea ascunde printre ele.

În această zi, pe lângă faptul că este mare păcat să speli, nici nu trebuie să dai ceva de împrumut.

În ziua de Bobotează bătrânii spun că dacă vremea e frumoasă, atunci anul va fi bogat în pâine și pește. Şi tot apropo de vreme, dacă în ziua de Bobotează vremea este rece, atunci după ieșirea cu „Iordanul” se va înmuia. Însă, dacă a fost cald, vremea se va înăspri.

Toate obiceiurile și tradițiile legate de Bobotează au ca și scop, pe de o parte, alungarea spritelor rele care circulă libere de la Crăciun, iar pe de altă parte, urmăresc atragerea belșugului în anul ce va urma.(Sursa: Romania TV)

Este sărbătoare! Botezul Domnului!

Să vă fie inimile pline de lumina, bucurie, credință si pace!

Corina Enache

Articole asemănătoare

PLUS Vâlcea în acțiune!

Postat de - 18 februarie, 2020 0
FacebookTwitterSuntem oameni implicați, care acționează, nu doar „vorbesc despre”. Suntem responsabili față de mediu și atenți la nevoile celor din…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *