Aplicația pentru completarea Formularului 094 în format electronic este  disponibilă pe www.anaf.ro

65 0

În continuarea eforturilor de digitalizare și simplificare a raportărilor fiscale, Agenția Națională de Administrare Fiscală pune la dispoziția contribuabililor aplicația pentru completarea în format electronic a formularului 094. Acesta este disponibil începând din data de 20 ianuarie a.c., pe site-ul agenției, www.anaf.ro, secțiunea Servicii online/Declarații electronice / Descarcare declarații.

Persoanele impozabile care au utilizat trimestrul ca perioadă fiscală în anul precedent, care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri şi care nu au depăşit plafonul de 100.000 euro (echivalent în lei), trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, formularul (094) „Declaraţie privind cifra de afaceri în cazul persoanelor impozabile pentru care perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi care nu au efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul precedent”, potrivit dispozițiilor legale în vigoare

în domeniul TVA (titlul VII din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare).

Nu au această obligație persoanele impozabile care solicită scoaterea din evidența

persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, în vederea aplicării regimului special de scutire prevăzut la art. 310.

Formularul 094 se depune și de către persoanele impozabile care au utilizat luna ca

perioadă fiscală întrucât au efectuat în anul 2019 sau în anii anteriori achiziții

intracomunitare de bunuri și care revin la utilizarea trimestrului, pentru că în anul 2020 nu au efectuat nicio achiziție intracomunitară de bunuri, iar cifra de afaceri nu a depășit plafonul de 100.000 euro.

 

Consiliul Concurenței: Testele rapide antigen SARS – CoV2 costă între 30 și 68 de lei, similar cu restul Europei

 

Preţul unui test rapid antigen SARS-CoV-2, pentru autotestare, comercializat online în România variază între 30 lei şi 68 lei, situându-se la un nivel comparabil cu preţurile practicate în mai multe ţări europene, arată o analiză a Consiliului Concurenţei.

Testul antigen este cel mai nou tip de testare şi, în acest moment, este singurul test rapid care detectează virusul COVID-19. Acest test detectează antigeni, respectiv partea de virus pe care sistemul imunitar o recunoaşte. Testele rapide antigen SARS-CoV-2 pentru autotestare sunt introduse pe piaţă cu implicarea unui organism care evaluează conformitatea acestor produse.

Persoanele fizice pot achiziţiona online truse (kit-uri) care conţin două, cinci, 20 sau 25 de teste rapide.

Astfel, în funcţie de platforma online de pe care este achiziţionată, o trusă care conţine două teste rapide poate costa între 80 lei şi 136 lei, iar cea cu cinci teste între 158 lei şi 209 lei.

În ceea ce priveşte trusele cu câte 20 de teste rapide pentru detectarea COVID 19, preţurile acestora variază între 600 lei şi 1.000 lei.

Testele rapide antigen SARS-CoV-2 se comercializează la preţuri relativ similare şi în alte state europene. De exemplu, în Germania un kit cu 20 de teste costă între 170 euro (827,9 lei) şi 190 euro (925 lei), în Franţa între 132 euro (642,8 lei) şi 142 euro (691,54 lei), în Italia -224 euro (1.090,8 lei), în Austria 115 euro (560 lei), în timp ce în Polonia costă 132 euro (642,8 lei).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă utilizarea testelor antigenice rapide, în particular, atunci când testele RT-PCR sunt temporar indisponibile, se mai menţionează în comunicatul transmis de autoritatea de concurenţă.

 

De asemenea, OMS recomandă folosirea testelor rapide care îndeplinesc anumite cerinţe: performanţă, respectiv sensibilitate > 80% şi specificitate > 97%. Cea mai mare parte a testelor antigenice rapide disponibile în prezent indică o sensibilitate mai mică în comparaţie cu testele RT-PCR.

Cu toate acestea, testele antigenice rapide pot conferi un avantaj semnificativ faţă de testele RT-PCR în ceea ce priveşte simplitatea echipamentului necesar, preţul şi rapiditatea obţinerii rezultatelor, nu este nevoie de personal calificat, ceea ce contribuie la atenuarea presiunii asupra sistemelor de sănătate.

În ceea ce priveşte testele rapide pentru identificarea anticorpilor SARS-CoV-2, IgG/IgM, acestea pot fi achiziţionate de pe platformele online, preţul mediu fiind de 39,21 lei. Preţul unui kit care conţine 25 de teste variază între 401,6 lei şi 1.100 lei.

Anticorpii IgG indică dacă o persoană a avut COVID-19 şi a dezvoltat anticorpi. Anticorpii IgG apar în organism mai târziu şi se menţin pe o perioadă mai lungă.

Detectarea anticorpilor de tip IgM permite evidenţierea infecţiilor acute, dar ar trebui confirmate cu teste RT-PCR. Preluare AGERPRES

 

Susţinerea creşterii contribuţiei la Pilonul II pentru atingerea ţintei de 4,75%, prioritate pentru  APAPR

 

Susţinerea creşterii contribuţiei la Pilonul II pentru atingerea ţintei de 4,75% anunţată pentru 2024 reprezintă una dintre priorităţile Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) în acest an, în ceea ce priveşte cadrul legislativ, a afirmat luni Radu Crăciun, preşedintele APAPR.

„Susţinem în continuare creşterea contribuţiei la Pilonul II pentru atingerea ţintei de 4,75% care a fost anunţată pentru 2024. Înţelegem care sunt constrângerile bugetare, mai ales în contextul pandemiei. În acelaşi timp, sperăm ca această creştere la 4,75% să fie una graduală, care să asigure o creştere constantă an de an a comtribuţiilor la Pilonul II, astfel încât să conveargă către această ţintă de 4,75% pentru 2024”, a menţionat Radu Crăciun.

 

Totodată, preşedintele APAPR a subliniat că sistemul de pensii private trebuie să recupereze decalajul care îl desparte de alte componente ale sectorului financiar la capitolul digitalizare.

„Pentru 2021 avem un număr de priorităţi pe care ne dorim să le promovăm prin dialog instituţional cu ASF, Guvernul şi Parlamentul României. Printre acestea se regăsesc adoptarea unei legi pentru plata pensiilor private, stabilirea limitei de deductibilitate pentru pensiile ocupaţionale şi modificările legislaţiei secundare în vederea digitalizării operaţiunilor fondurilor de pensii private şi a comunicării cu participanţii”, a mai spus Radu Crăciun.

În opinia sa, în România este de dorit o politică fiscală care să încurajeze economisirea pe termen lung.

„Cred că, în general, în România este de dorit o politică fiscală care să încurajeze economisirea pe termen lung, indiferent de modul în care ea se realizează. Cu alte cuvinte, o deductibilitatea fiscală care să stimuleze economisirea prin pensii private, asigurări de viaţă, asigurări de sănătate şi orice alt mod de a economisi pe termen lung pentru pensii ar trebui să fie încurajată din punct de vedere fiscal”, a adăugat preşedintele APAPR.

La momentul începerii colectării, în luna mai 2008, cota de contribuţie la fondul de pensii era de 2% din baza de calcul. Iniţial, era prevăzută o creştere a cotei de contribuţie la Pilonul II cu 0,5 puncte procentuale pe an, adică o majorare a cotei la 6% în termen de 8 ani. Prin derogare de la aceste dispoziţii legale, cota contribuţiei la Pilonul II a rămas însă la 2%. Astfel, termenul de 8 ani pentru atingerea cotei de 6% a fost majorat la 9 ani şi modul de creştere a cotei procentuale a fost modificat în sensul creşterii cu 0,5 puncte procentuale pe an până în anul 2015 inclusiv şi cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, respectiv cu 0,9 puncte procentuale în anul 2017. În anul 2016, cota contribuţiei era 5,1%, care s-a păstrat şi în anul 2017. Începând cu anul 2018, cota contribuţiei a fost redusă la 3,75%, în contextul includerii contribuţiei angajatorului în baza de calcul, respectiv în venitul salarial brut. Preluare AGERPRES

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *