Stresul – cauză a dezechilibrelor hormonale. Ce poate face cortizolul pentru noi!

719 0

Atunci când vine vorba despre dezechilibrele hormonale, stresul este cel mai important factor, mai ales pentru că are nenumărate forme- psihic, fizic, chimic, biologic, oricare dintre acestea putând modifică funcționarea corectă a glandelor suprarenale și a hipofizei. În general, scade producția de hormoni ovarieni, se blochează ovulația și tiroida.

Capacitatea noastră de a face față stresului este baza sănătății și a vieții. În situații stresante, cheia supravieturii este cortizolul, principalul hormon de stres.

Ce face cortizolul în condiții de stres?

În primul rând, adaptează organismul acestei situații, prin reglarea tensiunii arteriale și a funcțiilor vasculare (nutrienți și oxigen), prin reglarea nivelului de insulină și glucoză (energie pentru celule), prin reglarea funcțiilor imune (răspunsul organismului la infecții) și a metabolismului.

În situații de stres, cortizolul produs excesiv mobilizează toate rezervele organismului, ceea ce înseamnă un consum mare de energie.

Dacă stresul devine cronic, se ajunge în scurt timp la dereglarea glandelor suprarenale. Un exemplu este cel al sarcinilor apropiate sau o sarcină și îngrijirea unui copil, după vârsta de 35 de ani.

Iată care sunt etapele dereglării glandelor suprarenale:

  1.  Alarmă. Cortizol în exces. În această etapă ne simțim solicitate.
  2.  Rezistență. Păstrăm ridicat nivelul de cortizol. Ne simțim solicitate și agitate.
  3.  Epuizarea. De la nivelul excesiv de cortizol secretat, se ajunge la unul extrem de scăzut. Se instalează starea de epuizare a glandelor suprarenale, avem o toleranță scăzută la stres, apare o epuizare progresivă a fizicului și psihicului, însoțită de diferite boli.

Cortizolul poate fi numit Hormomul ALFA.

La nevoie, primește undă verde în defavoarea altor hormoni sexuali. De exemplu, nivelurile scăzute de pregnenolonă (unul dintre cei mai importanți hormoni din corp, cu rol în îmbunătățirea memoriei, a stării de spirit și a prelucrării informațiilor) – așa numitul „furt de pregnenolonă” se asociază cu deficitul de atenție, anxietate, depresie ușoară, senzația de minte încețoșată, până la depresie cronică și fobie socială, afazie și amnezie.

Variațiile cortizolului provoacă un efect de domino și, indiferent în ce fază suntem, are loc o complexă schimbare hormonală.

Cortizolul ridicat sau instabil, pe parcursul zilei, mai ales în perioadă serii, reduce capacitatea de odihnă a organismului, provoacă dificultăți la adormire și se manifestă prin oboseală continuă. De asemenea, mobilizează un nivel ridicat de insulină în sânge, ce poate duce la o rezistență la insulină (antecamera diabetului), glicemie instabilă și poate mari producția de hormoni androgeni, cauza principală a ciclurilor fără ovulație, infertilității, pilozității, acneei, căderii părului și a sindromului ovarelor polichistice.

Din cauza nivelului ridicat de cortizol se produc mai puțini hormoni sexuali, ceea ce înseamnă scăderea libidoului, aspect îmbătrânit, riduri, probleme ale articulațiilor.

Nivelul ridicat de cotizol produce mai puțini hormoni tiroidieni, mascând simptome ale hipotiroidismului: oboseală, letargie, depresie, digestie deranjată, metabolism încetinit, surplus de greutate, chiar dacă analizele sunt în limite normale.

În situații de stres, pentru a avea tot timpul cortizol, acesta fură din pregnenolona și progesteronul care sunt disponibili și blochează activitatea acestora, ceea ce duce la lipsă de interes pentru micile bucurii sau socializare, la probleme de memorie, la reducerea mobilității, hiperplazie endometirală, menstruații abundente, apare sindromul premenstrual accentuat, apar dureri musculare și articulare, precum și tumori benigne sau maligne.

Femeile trecute de 40 de ani iubesc să facă dragoste

Cortizolul ridicat în permanență provoacă rezistență la nivelul organelor, precum ovare, tiroidă și pancreas, perturbă nivelul energetic al organismului și suspendă orice activitate de reproducere.

În forma de epuizare, atunci când rămânem fără cortizol, stresul este aproape intolerabil și poate chiar să ucidă.

Știm cu adevărat care sunt cele mai dăunătoare forme de stres? Iată-le:

 Stresul psihic:

  •  conflicte interne, negativism;
  •  teamă, griji, vinovăție;
  •  lipsă de încredere în sine;
  •  maximalism, perfecționism;
  •  ură, agresivitate, invidie, gelozie;
  •  probleme de cuplu, la locul de muncă, în familie;
  •  credite, nesiguranța financiară și socială, lipsă de scopuri;
  •  piedere, doliu.

Stil de viață – stres fizic/biologic:

  •  nopți pierdute, grabă, agitație;
  •  prea multe ore de muncă;
  •  tutun, alcool, cafea, energizante;
  •  dietă, alimentație;
  •  sendetarism, obezitate;
  •  cure de slăbit exagerate;
  •  efort fizic mare, sport de performanță;
  •  monotonie, lipsă de stimului;
  •  parazitoze, alergii, infecții.

Situații marginale:

  •  accident, sângerare, durere, lipsă de oxigen, intervenție medicală și/sau chirurgicală, lipsă de oxigen;
  •  infecții, alergii, inflamații, intoleranțe alimentare;
  •  probleme de metabolism, variații ale glocozei în sânge, probleme digestive;
  •  dezechilibru hormonal;
  •  lipsă de nutrienți;
  •  pierdere de săruri sau apa;
  •  boli cronice.

 Mediu:

  •  chimicalele din soluții de casă și cosmetice;
  •  aditivi alimentari;
  •  toxicitatea din aer și apa impură;
  •  tratamente medicale cu efecte secundare;
  •  șoc termic (prea cald-prea rece);
  •  radiații, poluare electromagnetică.

Sursa: www.life-balance.ro

Mihaela Iliescu

Articole asemănătoare

Sprijinim Valea Jiului

Postat de - 13 ianuarie, 2020 0
FacebookTwitterSiegfried Mureșan: Vom cere ca viitorul Pact Ecologic European să sprijine cu prioritate regiunile miniere precum Valea Jiului Deputatul european…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *