Încă din antichitate, oamenii au învățat să combine oțetul și plantele medicinale, cu rezultate foarte bune pentru sănătate.
Iată câteva exemple de plante folosite pentru a prepara oțetul atât de benefic pentru sănătate, dar și antiseptic:
- PĂPĂDIA. Aduce, alături de calitățile antiseptice ale oțetului, virtuțile sale de laxativ ușor, cu efect antiinflamator asupra intestinelor. Este un vechi leac pentru afecțiuni ale pancreasului și ale ficatului. Este și un bun diuretic (păpădia este bogată în potasiu).
- SMIRNĂ. Este considerată a fi utilă în menținerea sănătății gurii. Clătiți-vă bine gura cu acest oțet, pentru a calma gingiile roșii și umflate. Se poate folosi pentru a reîmprospăta respirația. În antichitate era folosit pentru a trata congestiile pulmonare.
- SALVIA. Câteva picături în supe sau în sosuri vinegretă pot calma persoanele foarte nervoase.
- MENTĂ. Calmează sistemul digestiv. Pentru a ameliora diareea, crampele sau flatulența, beți un pahar cu apă, în care ați pus două lingurițe de oțet cu mentă. Adăugați o linguriță de miere și veți obține unul dintre cele mai bune leacuri pentru indigestie. Amestecați acest oțet și cu alte plante, pentru a-i mări eficacitatea.
- ROZMARIN – „Iarba amintirii”. Se combină foarte bine cu oțetul de mere, plin de aminoacizi benefici, pentru a trata afecțiunile mintale. Ameliorează durerile de cap cauzate de stres, amețelile, îmbunătățește memoria și funcționarea creierului.
-
EUCALIPTUL. Din el se extrage eucaliptolul, un ulei esențial foarte eficient. Vaporii oțetului ce a absorbit uleiul aromatic al acestei plante ameliorează răcelile și ușurează respirația. Oțetul cu eucalipt este un bun remediu pentru artrită și reumatism.
- PELINUL. Are un gust amar. Acest oțet de uz extern este foarte eficient în alungarea puricilor și a altor insecte sau la pansarea rănilor. Pentru a alunga insectele, pulverizați acest amestec în încăperi sau stropiți bine locurile în care acestea se adună.
- LEVĂNȚICA (LAVANDĂ). Da un o aromă foarte plăcută oțetului, care poate fi folosit pentru combaterea stărilor de nervozitate sau depresie. Parfumul lavandei este asociat cu alinarea durerilor de cap și a nervilor încordați.
- CIMBRU. Oțetul cu cimbru însoțește în mod plăcut orice mâncare. Aplicat pe corp, împiedică dezvoltarea micozelor.
- IZMĂ VERDE. Este una din cele mai blânde varietăți de mentă. Puțin oțet cu izmă verde, pus într-un pahar cu apă, liniștește stomacul și aparatul digestiv. Reduce flatulența și dă un gust picant și proaspăt ceaiului cu gheață.
- CUIȘOARELE. Oțetul cu cuișoare este deosebit de eficient pentru oprirea vărsăturilor și combaterea stării de vomă. În urmă cu peste 2000 de ani, în China era considerat a fi afrodiziac.
Cum se prepară oțetul cu plante aromatice?
Se lasă la macerat o cantitate de plante (300-500 grame) într-un litru de oțet, timp de 4-6 săptămâni. Se strecoară, se pune oțetul într-o sticlă, se păstrează închis ermetic, într-un loc răcoros și întunecat.
Atunci când oțetul cu plante aromatice este folosit în scop terapeutic, modul obișnuit de întrebuințare este de 2-3 lingurițe într-un pahar cu apă. Folosirea oțetului foarte tare sau amar trebuie să fie moderată și, mai ales, pentru uz extern.
Este foarte important să știm că oțetul fabricat industrial și pasteurizat nu este la fel ca oțetul natural. Pentru prepararea oțetului cu plante aromatice trebuie să folosim numai varianta naturală.
Mihaela Iliescu
Vinurile medicinale au efecte terapeutice nebănuite. Iată cum se prepară
