“Deşteaptă-te române“.
MOTO
„Imnul national al României
este Deșteaptă-te române“ (art.12 alin.(3) din Constituție)
“Se proclamă ziua de 29 iulie, Ziua Imnului național al României.” (Art.1 alin (1) din Legea nr. 99/1998)
În fiecare an, la 29 iulie, românii serbează Ziua Imnului national al României “Deşteaptă-te române“, simbol al unității Revoluției Române din anul 1848.
Alături de Ziua națională a României, de Stema ţării și de sigiliul statului, Imnul național și Drapelul României sunt simbolurile, care au un trecut istoric impresionant şi prin care România se mândreşte ca stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil, alături de celelalte țări ale comunității internaționale.
Anul acesta, la 29 iulie, se împlinesc 173 de ani de când, potrivit documentelor vremii s-a intonat oficial, pentru prima dată, în cadrul unei manifestări, ce a avut loc în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea cântecul revoluționar “Deşteaptă-te române”! Acest eveniment istoric este atestat de Academia Română, cel mai înalt for științific al țării, care, la 12 mai 1998, a comunicat Camerei Deputaților: „Imnul Deșteaptă-te române a fost cântat pentru prima oară în Ţara Românească, în cadrul ceremoniei de depunere a jurământului pe Constituție de către cetățenii oraşului Râmnicu Vâlcea, la 29 iulie 1848”.
Deşteaptă-te române s-a dovedit a fi imnul fraternității; această Marseilleză românească, aşa cum o caracterizează marele istoric literar George Călinescu în Istoria Literaturii Române, publicată în anul 1941 a izvorât din clocotul luptei revoluţionare de la 1848 și a răsunat ca o mărturie a dragostei de țară, limbă și tradiții.
„Spiritul revoluției exprimat prin acel “Deşteaptă-te române!” a însemnat chemarea la lupta pentru libertate și dreptate socială, dar totodată îndemn hotărât la unitate națională.”
Un document însemnat, potrivit căruia „Deşteaptă-te române!” a fost intonat pentru prima dată în Zăvoiul din Râmnicu Vâlcea este Raportul nr.10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D.Zăgănescu către Ministerul Trebilor din Lăuntru al Țării Româneşti, în care se prezintă destul de amănunțit desfăşurarea evenimentelor de la Râmnicu Vâlcea din 29 iulie 1848. În acest raport, ce are drept titlu „Dreptate, Frăţie ” se precizează că, după ce toți cetățenii din Râmnicu Vâlcea s-au adunat într-o câmpie înconjurată de arbori de la marginea cetății, se mai arată: „Într-acest pompos constituțiu, aflându-se si d-1 Anton Pann, profesor de musică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nisce versuri prea frumoase puse pe un ton national plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetăţenilor”.
Acest cântec solemn, rod al conlucrării dintre un ardelean, Andrei Mureşanu (versurile) și un muntean Anton Pann (muzica) devine după anul 1989 simbol național, recăpătându-și rolul de altădată. La nici o lună de la Revoluția din Decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale – autoritate statală la acea vreme a emis la 24 ianuraie 1990 Decretul-Lege nr.40 prin care s-a consacrat juridic: „Imnul de stat al României este „Deșteaptă-te române!” („Un răsunet”), versuri de Andrei Mureşanu, muzica Anton Pann” (Monitorul Oficial al României nr.15/1990).
Constituția României, aprobată prin referendumul Național din 8 decembrie 1991, prevede la art.12 alin (3) că „Imnul național al României este Deșteaptă-te române”, iar Legea nr.75/1994 adoptată în baza Constituției stabilește normele cu privire la intonarea Imnului Național.
Momentul istoric în care, acum 173 de ani, locuitorii vâlceni adunaţi în Zăvoiul oraşului, depuneau jurământul pe Constituție în acordurile cântecului revoluționar „Deşteaptă-te române” a fost recunoscut prin Legea nr. 99/1998, ca fiind data de naştere a Imnului Național al României. Prin această Lege ziua de 29 iulie a fost proclamată drept Ziua imnului național al României – Deșteaptă te române, simbol al unității Revoluției Române din anul 1848.
Ca urmare a adoptării acestei legi, ziua de 29 iulie, data de naştere a imnului, a devenit dintr-un eveniment local al Râmnicului, un eveniment national, a căpătat dimensiuni la nivelul întregii țări, a devenit o mare sărbătoare a poporului român.
Potrivit legii „Ziua imnului național va fi marcată de către autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative cu caracter evocator și științific, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. Guvernul și autoritățile publice locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi imnul național al României să fie intonat în conformitate cu prevederile legale, iar în municipiul Bucuresti si în municipiile – reședință de județ se vor organiza ceremoniale publice de intonare a imnului național al României și de înălțare a drapelului național, pe baza normelor convenite între prefecturi, primării şi comenduirile de garnizoană.”
Pornind de la Vâlcea și de aici în toată țara, românii participă la adunările solemne de intonare a Imnului național și de arborare a drapelului tricolor, reînnoind în felul acesta atmosfera incandescentă a anului 1848.
La ceremonialele de arborare a drapelului, precum și la intonarea imnului național, cu prilejul solemnităților, asistența va sta în picioare, bărbații se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
Cetățenii sunt datori să manifeste respect față de drapelul și imnul național al României și să nu comită niciun act prin care s-ar aduce ofensă acestora.
Nerespectarea acestor cerințe constituie contravenţie, fiind sancționate ca atare.
În şedinţa de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat ca în textul Calendarului creștin-ortodox pentru
anul 2022, la rubrica zile și date importante, să fie incluse “Ziua drapelului național“ (26 iunie) și “Ziua imnului national al României” (29 iulie).
Consacrarea pe plan legislativ a acestor momente importante din tumultoasa și frământata istorie a neamului nostru are drept scop păstrarea vie în sufletul generațiilor viitoare a principalelor simboluri, care ne-au marcat existența, de-a lungul timpului.
In aceste momente, să ne amintim cuvintele rostite de regele Carol I: „Să sădim în inimile tinerimei sentimentul datoriei către Țară și mai întâiu de toate iubirea de patrie”.
Acsinte Gaspar – fost deputat de Vâlcea
