Ajunul Bobotezei

64 0

Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, joi, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică, potrivit Agerpres.

5 ianuarie, Ajunul Bobotezei: Superstiții

În noaptea de Ajun, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ.

Credincioșii ortodocși se pregătesc pe data de 5 ianuarie, pentru întâmpinarea sărbătorii Botezului Domnului. În ajunul Bobotezei, este zi de post și o zi potrivită pentru reculegere. 

În vechime, la „Ceasurile împărăteşti ale Botezului Domnului” asistau împăraţii bizantini şi demnitarii lor de la Constantinopol, iar la noi, domnitorii cu toată curtea şi protipendada din capitala ţării.

În ziua Ajunului Bobotezei se va săvârşi, pentru a doua oară de la începutul anului, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia Sărbătorii Botezului Domnului, după care în lăcaşurile de cult urmând a se oficia slujba Aghesmei mari.

Agheasma Mare se săvârşeşte atât în Ajunul Bobotezei, când se sfinţeşte apa cu care preoţii binecuvântează casele credincioşilor, cât şi în ziua Botezului Domnului, pentru credincioşii care vor duce agheasma în case şi gospodării.

Conform rânduielilor din Biserica Ortodoxă, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii atunci în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar în ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

În ajunul Bobotezei, preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.

 

De Ajun, sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.

De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.

Superstițiile din Ajunul Bobotezei, legate de vreme:

  • Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;
  • Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;
  • Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
  • În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;
  • Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.

Ajunul Bobotezei face parte din categoria posturilor de o zi din cursul anului bisericesc, alături de Înălțarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie, de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 29 august, și de Ajunul Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, 24 decembrie.

 

(Sursa: ALBA 24)

Corina Enache

Articole asemănătoare

Amza Pellea

Postat de - 7 aprilie, 2021 0
FacebookTwitterMarele actor Amza Pellea s-a născut în Băilești, județul Dolj, la 7 aprilie 1931, într-o familie cu cinci copii, urmând…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *