Mănăstirea Govora- Mihăești

241 0

Mănăstire de maici, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, Mănăstirea Govora este amplasată la poalele dealului Coșul Mare, pe raza comunei Mihăesti din județul Vâlcea, la 6 km de Băile Govora și la 18 km de Râmnicu Vâlcea, pe fosta moșie Hința.

Legătura rutieră cu mănăstirea se face pe șoseaua națională Râmnicu Vâlcea – Tg.Jiu. Pe calea ferată, mănăstirea se află la 12 km de gara Govora.

Numele mănăstirii vine de la slavonescul “gavariti” – a vorbi, a spune, sau – izvor, murmur de izvor.

Așezământul monahal de la Govora se numără printre cele mai vechi din țară, fiind ridicat pațial în secolul al XIV-lea și al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul. Data la care s-a așezat crucea pentru sfințire a acestui frumos așezământ rămâne încă tăinuită. În 1440 a fost distrusă de boierul Albu cel Mare în perioada domniei lui Vlad Țepeș, ca după aceea, între anii 1492-1496, să fie refăcută de Vlad Călugarul și Radu cel Mare. Între anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab face mănăstirii o reparație totală în vederea instalării tiparniței dăruite de mitropolitul Petru Movilă de la Kiev. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în perioada anilor 1710-1711, mănăstirea a fost restaurată si extinsă. Trapeza i-a fost adaugată in 1775, iar clopotnița și clădirile de pe latura stângă, cât și pe cele de pe latura nordică, i-au fost ridicate la inceputul secolului al XVIII-lea, cu unele modificari în secolul următor.

În interiorul bisericii, pe lângă valoroasa pictură se găsește o frumoasă catapeteasmă originală, din lemn, sculptată în stil brâncovenesc. Cutremurele din 1940, 1977 și 1986 au adus mari pierderi acestui lăcaș. Întregul ansamblu a fost renovat între anii 1957-1969, ultima reparație făcându-se în anii 1986-1988.

Faptul prin care Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului românesc și pentru care avea să se înscrie pentru totdeauna între mănăstirile de cultură din țară, a fost întemeierea tipografiei în incinta ei. Aceasta s-a facut cu poruncă și cu cheltuiala înțeleptului voievod Matei Basarab și cu osteneala egumenului Meletie Macedoneanul, care o adusese de la Kiev, dăruită fiind de Petru Movilă.

Mănăstirea Govora rămâne în istoria neamului ca fiind gazda primei tipărituri în limba română – Pravila de la Govora – după tipariturile din Ardeal ale lui Coresi. Încăperile în care a funcționat vechea tipografie mai există si astăzi.

Printre valorile de artă ale mănăstirii Govora menționăm: un Epitrahil dăruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrată în fir de aur-argint și mătase (sunt brodați Iisus, Maica Domnului, Sfântul Ioan și alți sfinți); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Îndurerata… etc.

La Govora, loc de rugăciune, de meditație și de cultură, întâlnești la fiecare pas istoria patriei. Parcă vezi umbra vechilor voievozi, care cu spada au stat de strajă apărând bătrânele hotare ale țării și dreapta credință.

Acest așezămant își așteaptă vizitatorii în atmosfera specifică de liniște și pace.

 

Curierul de Râmnic

Articole asemănătoare

Mihăești, în istorie

Postat de - 8 noiembrie, 2020 0
FacebookTwitterComuna Mihăești este situată în partea central-estică a județului, în Subcarpații Vâlcii, pe valea râului Govora și pe dreapta văii…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *