Sfanta Parascheva.
O legendă din popor spune că o hoardă de tătari a pus mâna pe o fată frumoasă. Ea se numea Parascheva și a fost vândută apoi la haremul unui pașă. El a vrut s-o înduplece cu diferite daruri să-i fie nevastă. Însă ea n-a vrut cu niciun chip. Sultanul a vrut atunci să profite de ea cu sila, dar fata a fugit.
Soldații trimiși să o prindă au găsit-o, dar sfânta s-a prefăcut imediat într-un izvor. O alta legendă spune ca Parascheva a fost chinuită de păgâni, într-o vineri, numai să se lase de credință. Tocmai de aceea, indiferent de ziua în care cade sărbătoarea Sfintei Parascheva, ea se numește „Vinerea Mare”.
Puțini sunt cei care știu că sfânta are un veșmânt blestemat. El se afla sub cele realizate de croitori, care nu se schimbă niciodată. Are pe el inscripționat un blestem care îi infioară pe români. Mai precis, pe el este înscris blestemul domnitorului Vasile Lupu și al Mitropolitului Varlaam.
Scrisul spune așa: „blestemat să fie cel care va imprăștia vreodată Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva”.
Sfintele moaște se află la Iași de peste 370 de ani. Ele au fost aduse de domnitorul Vasile Lupu. Inițial, au fost așezate în Biserica Trei Ierarhi. În anul 1888, după slujba de vecernie, un incendiu a mistuit lăcașul de cult, dar nu și moaștele. Atunci, s-a decis și au fost mutate în Catedrala Mitropolitană.
Românii o venerează în data de 14 octombrie. Tot atunci, se organiza anual un pelerinaj cu sute de mii de credincioși. Cuvioasa Maica mai este cunoscută în popor și sub numele de „Sfânta Vineri” sau „Vinerea Mare”.
Tradiții și superstiții de Sfânta Parascheva.
Cei care vin să se închine la moaștele Sfintei la Iași trebuie să poarte neapărat o broderie specială. Este interzis cu desăvârșire să faci treburi în gospodărie. Tradiția populară le interzice femeilor cusutul, mâncarea ori alte treburi în gospodărie. Se mai spune că, daca nu ții cont de toate acestea, vei avea dureri groaznice de cap și de ochi.
Se împarte must și vin nou, iar printre bucatele mâncate sau care sunt date de pomană nu trebuie să fie mâncare cu cruce, nuci, castraveți sau pepene roșu. Se mai împart pâine și lipie.
Femeile însărcinate trebuie să împartă mâncarea cu copiii saraci. Dacă ești însărcinată și urmează să fii mămică, trebuie să împarți din bucatele tale cu copiii sărmani. Astfel, Sfânta te va ocroti la naștere. Iar nașterea copilului va fi ușoară și fără de dureri.
Pe 14 octombrie se fac previziuni despre vreme, ținând cont și de somnul oilor. Daca oile dorm înghesuite și strânse laolaltă în acea zi, ciobanii spun că iarna va fi una grea, lungă și friguroasă. Daca ele dorm risipite, iarna va fi blândă.
Biserica Sfânta Parascheva din centrul municipiului Râmnicu-Vâlcea este declarat monument istoric, cu valoare de patrimoniu naţional şi universal. Zidită din temelie în anul 1557 de voievodul Pătrașcu cel Bun, biserica închinată Sfintei Cuvioase Parascheva a fost finalizată abia în anul 1587, ctitor fiind voievodul Mihai Viteazul, iar slujba târnosirii a fost săvârșită în anul 1593 de episcopul Teofil I al Râmnicului. De-a lungul timpului, locașul de cult a fost restaurat mai întâi de negustorii chipovriceni în anul 1738, din cauza unui incendiu, apoi în 1788, în urma degradărilor suferite din cauza luptelor purtate între turci și austrieci. În anul 1849 i s-a făcut amvonul şi turla bisericii de către enoriaşi, iar între anii 1879-1880 a fost construită turla centrală şi s-a zugrăvit cu cheltuiala Mariţei Măldărăscu. Ulterior, au fost construite o turlă pe naos şi o clopotniţă masivă pe pridvor și, datorită măririi numărului de credincioși prezenți la slujbele liturgice, bisericii i s-a adăugat un pridvor închis.
În Arhiepiscopia Râmnicului sunt peste 50 de biserici care sunt închinate Sfintei Cuvioase Parascheva, dintre care cea mai veche este biserica de lemn din satul Mariţa, comuna Vaideeni, construită între anii 1556-1557.
Credincioşii ortodocşi o sărbătoresc astăzi , în condiţiile impuse de starea de alertă, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva. În acest an, din cauza evoluţiei pandemiei de coronavirus în ţara noastră, a fost anulat tradiţionalul pelerinaj organizat începând cu anul 1641. Noile reglementări anunţate de autorităţi interzic prezenţa pelerinilor care nu au domiciliul sau reşedinţa în municipiul Iaşi.
Corina Enache
