Produsele din plastic – interzise în Uniunea Europeană, dar nu și în România

515 0

România ar fi trebuit să interzică de pe 3 iulie producerea de farfurii, tacâmuri, paie și bețe din plastic. Deși autoritățile au avut doi ani la dispoziție, Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului nu a fost transpusă în legislaţia naţională.

Tacâmuri de plastic, farfurii, paie, bețișoare pentru urechi sau recipiente din polistiren expandat – niciun produs de acest tip nu se mai poate produce în Uniune, potrivit directivei europene. Producătorii vor avea voie să vândă doar ce au deja pe stoc, apoi aceste obiecte nu vor mai fi în magazine. Acum, 85% din deșeurile marine conțin plastic.

Andrei Coșuleanu, fondator “Act for Tomorrow”: ”Avem particule de plastic foarte mici, care nu se văd cu ochiul liber. În România am făcut un studiu în luna ianuarie și februarie în cadrul căruia am demonstrat că toate apele din România au microplastic în ele. Credem că bem apă curată, dar ingerăm microplastic”.

Aproximativ cinci grame de plastic ajung în fiecare lună în organismul fiecăruia dintre noi, arată studiile, cât un card bancar. Dacă adulții pot elimina în mare măsură aceste microparticule de plastic, pentru copiii care încă nu au dezvoltat complet sistemul digestiv, este o adevărată problemă. Iar animalele sau pasările de multe ori nu supraviețuiesc.

De anul acesta, producătorii vor fi obligați să treacă pe o etichetă cantitatea din plastic din pahare, șervețele umede sau absorbante igienice.

Restricţiile de piaţă şi marcarea regulilor de produs se aplică începând cu data de 3 iulie a.c., în timp ce cerinţele de proiectare a produselor pentru sticle se aplică de la 3 iulie 2024. Măsurile de responsabilitate extinsă ale producătorului intră în vigoare din 31 decembrie 2024.

Din 2024 vor fi dopuri fixe pentru recipiente de până la 3 litri, iar până în 2030 acestea vor fi făcute din cel puțin 30% plastic reciclat, potrivit Comisiei Europene.

“Trebuie să vedem cum reuşim să legăm această perioadă în care totul este permis cu perioada în care majoritatea acestor produse vor fi interzise atât la producători cât şi punerea lor pe piaţă din stocurile pe care le au comercianţii sau producătorii. Ar putea exista şi măsuri intermediare. Lucrăm la un act normativ, o ordonanţă, prin care măcar la festivaluri să interzicem din vara asta folosirea acestor produse care sunt în Directivă. a explicat Tánczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, la o conferinţă organizată de Pria Events.

Oficialul a semnalat că:  “Nu prea am primit semnale, nici sprijin, nici de la Ministerul Sănătăţii, deşi ţigările şi filtrele acelea care sunt single-use practic sunt cumva, într-un fel, în ograda, în curtea Ministerului Sănătăţii. Ministerul Economiei, ca în România de obicei, nu ştie să calculeze un impact sau consecinţele interzicerii producţiei acestor produse din plastic. Indiferent de abordarea instituţională, noi avem obligaţia să implementăm Directiva şi să facem transpunerea în cursul verii. Acest lucru se poate face printr-o Ordonanţă de Urgenţă, dacă ne mişcăm destul de repede şi avem un ok din partea asociaţiilor, a producătorilor, din partea întregului spectru afectat de transpunerea acestei directive. Putem eventual să mai aşteptăm un pic şi să vină înapoi Parlamentul, din septembrie, să intre pe procedură parlamentară standard. Acest lucru va genera un risc de penalităţi, de infringement din partea Comisiei. Nu suntem singura ţară care nu e gata cu această procedură, dar mie mi-ar fi plăcut să fim printre cei care au rezolvat aceste chestiuni în timpul stabilit, sau înainte de deadline-ul stabilit pentru transpunere”.

Datele Comisiei Europene (CE) arată că produsele de unică folosinţă din plastic au un impact negativ major asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii oamenilor, 70% dintre deşeurile descoperite în apele şi pe plajele europene fiind produse din plastic.

Directiva (UE) 2019/904 privind limitarea impactului unor produse de plastic asupra mediului, adoptată în urmă cu doi ani, prevede zece categorii de produse: beţișoare de urechi, farfurii şi tacâmuri de unică folosinţă, baloane şi beţe pentru acestea, ambalaje de mâncare, pahare din plastic pentru băuturi, alte ambalaje folosite pentru băuturi, filtre de ţigări, pungi de plastic, ambalaje din plastic, şerveţele umede şi alte produse de igienă din plastic.

Documentul prevede şi faptul că, în conformitate cu politica UE privind deşeurile, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a reduce consumul anumitor materiale plastice de unică folosinţă pentru care nu există nicio alternativă (căni de băut, inclusiv huse şi capace, şi recipiente cu alimente preparate pentru consum imediat), dar şi să monitorizeze consumul acestor produse de uz unic, precum şi măsurile luate şi raportează progresele înregistrate către Comisia Europeană.

Pentru alte produse din plastic, cum ar fi echipamentele de pescuit, pungile de plastic de unică folosinţă, recipientele pentru băuturi şi alimente pentru consumul imediat, pachetele şi foliile de plastic, filtrele de tutun, articolele sanitare şi şerveţelele umede, se aplică măsuri diferite. Printre acestea se află limitarea utilizării şi reducerea consumului acestora şi prevenirea generării de deşeuri prin cerinţe de etichetare, scheme de răspundere extinsă a producătorilor (principiul “poluatorul plăteşte”), campanii de sensibilizare şi cerinţe în materie de proiectare a produselor.

Decizia de punere în aplicare privind monitorizarea şi raportarea echipamentelor de pescuit introduse pe piaţă şi a echipamentelor de pescuit colectate le permite statelor membre să îşi îndeplinească obligaţia de a raporta, începând cu anul 2022. Obiectivul este de a stimula aducerea la ţărm a tuturor echipamentelor de pescuit şi de a îmbunătăţi gestionarea acestora prin implicarea schemelor extinse de răspundere a producătorului.

Statele membre care deţin ape marine vor trebui să stabilească, până la 31 decembrie 2024, o rată naţională minimă anuală de colectare în vederea reciclării deşeurilor de echipamente de pescuit care conţin plastic, în scopul stabilirii unor obiective cantitative obligatorii de colectare la nivelul Uniunii.

Echipamentele abandonate, pierdute sau aruncate reprezintă 27% din deşeurile de pe plaje, în conformitate cu evaluarea impactului din 2018, iar o parte semnificativă a celor introduse pe piaţă nu este colectată în vederea tratării.

 

Mihaela Iliescu

 

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *