Anul 2024 s-a prefigurat mai aglomerat, din punct de vedere electoral, ca niciodată. Cu patru runde de alegeri, oferta electorală a fost, încă este, mai variată. Privind spre țările membre al Uniunii Europene, observăm cum partidele politice tradiționale, dar și cele mai nou înființate, marșează pe gamă variată de teme, de la cele de natură securitară, economică și socială la cele progresiste, totul derivând din nevoia pragmatică de a acapara toate categoriile de votanți.
Pentru România, dincolo de cele patru runde de alegeri, 2024 este anul în care o mare parte a tinerilor născuți între 1997-2010 (Generația Z) își exercită dreptul la vot, concomitent cu un segment al celor tineri, 18-30/35 ani, a căror părere, cvasiunanimă, este că țara merge într-o direcție greșită. Peste acestea se suprapun opiniile depreciative ale tuturor românilor – indiferent de sex, vârstă sau categorie socială – la adresa întregii clase politice, partidele politice fiind asociate, aproape în exclusivitate, cu termeni negativi de genul „escrocherie”, „hoț”, „furt” etc. Este drept că nici activismul civic al românilor, ca popor, nu se află la cote dintre cele mai înalte, implicarea în asociații sau organizații non-guvernamentale fiind scăzută, lucru care se reverberează inclusiv în prezența la vot.
Mergând mai departe, preferințele românilor merg către o politică de tip național, în care tentele pro-occidentale nu sunt în mod automat excluse, iar opțiunea pentru politicieni afiliații unor partide sau formațiuni politice devine evanescentă în fața candidaților independenți, la vot contând mai mult persoana și mai puțin programul politic. Indiferent de preferințe, participarea cetățenilor la procesul politic contribuie la calitatea guvernării democratice, făcând din acesta un proces, deopotrivă, transparent și legitim, creând relații de parteneriat și întărind contractul social dintre cetățeni și decidenți.
Așadar, se concretizează varianta unui vot cu caracter proteiform, în care sondajele de opinie pot oferi rezultate înșelătoare. Schimbările politice se suprapun cu cele economice, sociale, tehnologice şi culturale, creând un puzzle de elemente variabile greu de integrat într-un tot stabil şi inteligibil.
Rezultatele ultimelor două runde de alegeri vor trasa viitorul României pentru cel puțin 10 ani, motiv pentru care atât cetățenii, cât și clasa politică trebuie să-și dozeze eforturile, unii pentru a alege, ceilalți pentru a munci în interesul țării.\
Un articol de opinie Laurențiu Cazan.
