Bunești – Folclor și Port Popular

371 0

Folclor

Folclorul fiecărui ținut este oglinda bogăției sale sufletești, a sentimentelor sale, a gândurilor, a trecutului și prezentului său. La Bunești învățătorii, profesorii și mulți alți locuitori nu au pierdut nicio ocazie de a strânge și folosi această comoară inestimabilă moștenită de la străbuni.

Astfel se explică participarea buneștenilor la nenumărate concursuri de unde s-au întors cu premii pentru costumele naționale inedite, dansul și cântecul specific.

Veche vatră folclorică, comuna Bunești a cunoscut de-a lungul timpului o serie de rapsozi vocali și instrumentiști talentați, care au reușit să transmită generațiilor următoare o bună parte din comoara folclorului local.

O contribuție de seamă la progresul vieții culturale în comuna Bunești au avut și cele două cămine culturale, în cadrul cărora se desfășura o rodnică activitate artistică.

La căminul cultural central funcționa un cinematograf cu 400  locuri și o bibliotecă cu circa 6000 volume.

În cadrul căminului cultural își desfășurau activitatea două brigăzi artistice, o echipă de dansuri populare compusă din 12 perechi,două echipe de teatru și două grupuri vocale, unul bărbătesc și unul feminin, tarafuri de muzică populară. Tot aici se organizau și expoziții de artizanat și cusături naționale.

Portul popular

Raportat la  gradul de cultură și civilizație, buneștenii se înscriu printre realizatorii de seamă ai artei populare românești, reușind să obțină adevarate valori artistice în diferite domenii, dar mai ales în  cusăturile cu acul, alesături, țesutul la război, ornamente în lemn, îmbinând armonios utilul cu plăcutul.

În 1973 a luat ființă o secție de artizanat, frumoasele ii și obiecte fiind expuse într-o sală a căminului cultural, care trezeau vizitatorilor admirația pentru frumusețea, gingășia și varietatea lor.

Elementele vechiului port popular al buneștenilor îl făcea  asemănător cu acela al dacilor: căciula, cămașa și izmenele din cânepa, brâul și betele, înlocuite mai târziu cu chimirul.

Costumul femeiesc era compus din cămașă, cusută uneori din două bucăți, una până la brâu cu râuri si alesături și alta de la brâu în jos peste care veneau două zăvelci, în față și în spate, strânse cu bete peste mijloc. Pe cap purtau cârpă de borangic, iar în picioare opinci cu ciorapi sau obiele din lână. În zilele de sărbătoare zăvelcile erau înlocuite cu oregul, iar cârpa cu marama.

Trecerea anilor, evoluția tehnică au influențat și portul popular, îmbrăcămintea ajungând să marcheze deosebirile de clasa socială.

Astăzi însă, mai mult ca oriunde în altă parte în zilele de sărbătoare ai să găsești  cele mai autentice costume naționale, o îmbinare armonioasă a utilului cu frumosul, gustul și maiestria execuției, simplitatea plină de eleganță și varietatea de modele și culori.(Sursa: Primăria Bunești, Comuna Bunești- Istorie și Tradiție).

Curierul de Râmnic

Articole asemănătoare

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *